Magistraţii și-au ales noua conducere. Iohannis: „Veți avea în mine un partener pe care vă puteți baza”


Ultimul update: Joi 01 Martie 2018 13:59
Data publicarii: Vineri 05 Ianuarie 2018 07:13
Categorie: Stiri Justitie

Consiliul Superior al Magistraturii și-au ales, vineri, conducerea. La ședință a participat și președintele Klaus Iohannis, cât și ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, reclamat recent de CSM la Inspecţia Judiciară.

LIVE UPDATE:

UDPATE 13.50: Procurorul Codruţ Olaru a fost ales, vineri, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, informează Agerpres. 

„În urma deliberării şi numărării voturilor referitor la candidatura depusă de domnul procuror Codruţ Olaru, rezultatul este: 10 - DA, 9 - NU. Deci vicepreşedinte pentru 2018 - domnul procuror Olaru. Felicitări", a anunţat Mariana Ghena, cea care a deţinut funcţia de preşedinte CSM în anul 2017.

Procurorul Codruţ Olaru este membru CSM din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a fost singurul candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului. Codruţ Olaru a mai ocupat funcţia de procuror-şef DIICOT şi pe cea de procuror general adjunct al PÎCCJ.

UPDATE 13.07: Judecătoarea Simona Camelia Marcu este noul preşedinte al CSM, informează Agerpres.

Cine este Simona Camelia Marcu.

„Consider că am ajuns într-un moment al carierei mele în care atât experienţa profesionaălă, cât şi cea umană au aptitudinea de a justifica o validare a candidaturii sale. Cinci obiective fundamentale conturează proiectul meu şi se suprapun cu direcţiile de acţiune pe care CSM şi le-a asumat anul trecut. Vreau să îndeplinim mai departe rolul de garant al independenţei justiţiei”, a spus Simona Camelia Marcu în prezentarea candidaturii sale, conform News.ro.

 UPDATE 12.50: Preşedintele CSM, Mariana Ghena, a precizat vineri că au fost primite spre avizare, în cursul anului 2017, de la Ministerul Justiţiei, 20 de proiecte de acte normative, dintre care 15 au primit aviz favorabil, informează Agerpres.

„În ceea ce priveşte raporturile Consiliului cu puterea executivă, menţionez aici colaborarea cu Ministerul Justiţiei din perspectiva procesului legislativ, colaborare în cadrul căruia Consiliul şi-a exercitat atribuţii referitoare la avizarea actelor normative care vizează activitatea autorităţii judecătoreşti. Este de menţionat că în cursul anului 2017 Consiliului i-au fost transmise spre avizare 20 de proiecte de acte normative, dintre care 15 au primit aviz favorabil cu sau fără observaţii", a afirmat Ghena.

Ea a mai arătat că în anul 2017 s-a dublat numărul posturilor ocupate pentru funcţia de judecător.

„Faţă de anul 2016 se constată o creştere a numărului posturilor de judecător şi procuror care s-a ocupat ca urmare a procedurilor derulate de Consiliu în anul 2017. (...) În 2016 s-au ocupat 124 de posturi de judecători la Judecătorii, 83 de posturi de procuror la Parchetele de pe lângă Judecătorii comparativ cu 250 de posturi de judecător şi 129 de procuror ocupate în anul 2017", a declarat Ghena.

Preşedintele CSM a mai arătat că au fost transmise Ministerului Justiţiei 15 sesizări pentru iniţiere sau modificarea unor acte normative.

„Din aceeaşi perspectivă a raporturilor de colaborare cu puterea executivă, un element pe care îl apreciez important de semnalat îl constituie cele 15 sesizări transmise de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cursul anului 2017, Ministerului Justiţiei pentru iniţiere sau modificarea unor acte normative, printre care se regăsesc propunerile de modificare a normelor de competenţă în materia contenciosului administrativ şi fiscal formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adoptarea unei hotărâri de Guvern care să prevadă numărul maxim de posturi pentru INM, este de 95 faţă de 85 de posturi, foarte important, deşi diferenţa pare foarte mică este semnificativ pentru Institutul Naţional al Magistraturii, amânarea din nou a intrării în vigoare a legii 159/2015 privind procedura insolvenţei persoanei fizice, propunerile CSM privind legile 303, 304, 317 şi nu în ultimul rând propunerea de modificare a Codului civil, penal, procedură civilă, procedură penală", a afirmat Mariana Ghena.

Președinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a declarat vineri că actualul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) a picat testul unităţii şi cel al speranţei pentru rezolvarea problemelor reale ale Justiţiei.

„Eu am să fiu nostalgică la ora asta şi am să îmi aduc aminte de şedinţa de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii din anul 2017. Eram un unic şi fragil element de continuitate între vechiul CSM şi noul CSM. Vă spuneam atunci că nici măcar nu vă imaginaţi ce uriaşe speranţe s-au legat de dumneavoastră. Este un moment al bilanţului. S-au spus numai lucruri bune, lucruri frumoase. Eu aş vrea să vorbesc despre nerealizările Consiliului Superior al Magistraturii şi îmi permit asta pentru că, în calitate de membru de drept al CSM, am o viziune atât din interior, mai redusă ce-i drept, dar şi o viziune din exterior. Vă spuneam, în 2017, că se aşteaptă de la dumneavoastră, de la noul CSM, unitate. Unitate pe care vechiul CSM nu a fost în stare să o probeze şi se mai aşteaptă speranţă. Speranţă pentru rezolvarea problemelor reale ale Justiţiei române şi speranţă pentru rezolvarea problemelor pe care justiţiabilii le au vizavi de Justiţia română. Este percepţia mea, poate să fie greşită, dar vă asigur că este împărtăşită şi de alţii. Actualul Consiliu Superior al Magistraturii a picat ambele teste. Şi testul unităţii şi testul speranţei pe care atâţia oameni au învestit-o în dumneavoastră", a spus Cristina Tarcea. 

Tudorel Toader, către Klaus Iohannis

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a replicat preşedintelui Klaus Iohannis în şedinţa CSM că nu el a fost cel care a predat proiectul legilor Justiţiei către Comisia specială, ci comisia l-a invitat, după care a însuşit proiectul ca iniţiativă legislativă.

„Dumneavoastră, domnule preşedinte, ştiţi că, într-un alt context, m-am angajat să fac o radiografie a evoluţiei sistemului judiciar, a puterii judecătoreşti, pentru a putea vedea în ce măsură echilibrul puterilor în stat poate fi etapizat cu o îmbunătăţire. Aş face doar o precizare, dacă sunteţi de acord, aţi vorbit de procedura de elaborare a legilor Justiţiei. Sigur, nu vreau să spun că a fost bine sau nu a fost bine, dar cu certitudine vreau să vă spun că nu ministrul Justiţiei a predat proiectul de lege către Comisia specială, ci comisia specială a invitat ministrul Justiţiei care a prezentat proiectul de lege 50 de minute, după care l-a preluat şi l-a însuşit ca iniţiativă legislativă, e adevărat, cu mulţumiri", a afirmat Toader.

Pe de altă parte, ministrul Toader a subliniat că avut o bună colaborare cu CSM.

„Spunea doamna preşedinte - oricând chiar şi opiniile contradictorii pot genera soluţii mai bune (...). Am avut şi avem multe activităţi de real beneficiu pentru sistemul judiciar. Eu am în faţă un proiect din candidatură şi citesc o jumătate de frază care, în opinia mea, este cheia bunului mers al Justiţiei şi anume - respectarea strictă a atribuţiilor constituţionale şi legale a statutului judecătorilor şi procurorilor. Această frază este până la urmă o sinteză a sintezelor şi presupune două cerinţe: să ne cunoaştem, pe de o parte, atribuţiile, competenţele, limitele constituţionale indiferent de locul pe care îl ocupăm şi, în al doilea rând, să ni le îndeplinim corect şi rapid", a spus ministrul Justiţiei.

 UPDATE 10.00: Președintele Klaus Iohannis a ajuns la CSM, unde va participa la ședința prin care magistrații își aleg noua conducere.

El a fost primit de actuala șefă a CSM, Mariana Ghena. El a urat jurnaliștilor care îl așteptau la intrare „La mulți ani”, după care a intrat în sediul instituției.

„Mă bucur că ne vedem, ne revedem. Este deja o tradiție prezența președintelui la prima ședință a CSM din an, întâlnire care are, ca de obicei, două puncte extrem de importante: prezentarea raportului și alegerile pentru conducerea CSM pentru anul în curs. Formal și constituțional, o să conduc ședința, dar voi participa doar la prima parte - prezentarea raportului, iar apoi o să vă las să alegeți în liniște conducerea.

Fiind la început de an, dați-mi voie să fac câteva foarte scurte despre activitatea CSM, câteva mai generale despre mersul Justiției în România și, evident, câteva foarte scurte despre Legile Justiției. Felicit CSM pentru activitatea din anul 2017, un an foarte complicat - nu numai pentru CSM, ci politic, pentru România. Nu știu dacă a mai fost vreun an în care CSM să aibă o activitatea atât de complexă, de complicată și cu un impact atât de puternic. Când am devenit președinte, am promis că voi încerca să introduc un altfel de a face politică - cu mai puține artificii, cu mai puțin scandal și cu mai multe rezultate.

Mi-am imaginat că, după un timp, anumite lucruri devin evidente și nu trebuie spuse în fiecare an, dar surpriză! Anumite lucruri, deși sunt scrise negru pe alb în Constituție, sunt departe de a fi „self-evidente”. În România, Justiția este independentă și trebuie să rămână așa. Ca președinte, o să fac tot ce pot să vă ajut să garantați independența Justiției: veți avea în mine un partener și un susținător constant pe care vă puteți baza. Trebuie să spun un lucru clar: eu sunt foarte mulțumit de cum a știut CSM și în 2017, dar și înainte, cum să acționeze și să se implice pentru a garanta independența Justiției. Eu cred și am încrederea că veți merge tot așa. Pentru România, nu există altă cale.

Vedem cu toții diferiți politicieni, de diferite coloraturi, care spun lucruri surprinzătoare: unii că justiția trebuie să rămână independentă, alții - dimpotrivă. Nu credeam acum 3 ani că vor mai fi politicieni care să spună că Justiția nu trebuie să își facă de cap. Totuși, faptul că se fac astfel de afirmații trebuie să ne dea de gândit că există politicieni care cred că, așa cum este constituită arhitectura statului, trebuie modificată. Însă despre un lucru nu putem discuta, despre independența Justiției. Asta nu se poate discuta. Face parte din nucleul dur al democrației pe care vrem să o construim în România, face parte din valorile europene, din valorile de bază ale unui stat din secolul XXI”, a spus președintele Iohannis.

 „Foarte mult s-a discutat în spațiul public despre ce se întâmplă în sistemul de justiție. Având în vedere că avem câteva care sunt condamnate, urmărite, judecate penal în conducerea statului nu e bine. Am afirmat în repetate rânduri că astfel de persoane n-au ce căuta la conducerea statului, tocmai din acest motiv - din interes personal, vor fi tentați tot timpul să pună sub semnul întrebării Justiția, dăunând astfel grav statului, încrederii cetățeanului în stat și în Justiție.

Sistemul electoral a fost așa construit că accesul acestor persoane a fost posibil - accesul lor la funcții înalte în stat. Personal, sunt convins că dacă ne-am apucat o dată să discutăm Constituția, arhitectura statului, este OBLIGATORIU să introducem principiul integrității, altfel s-ar putea să apară astfel de situații și în alte cicluri electorale”, a adăugat el.

„Cea mai intensă preocupare s-a referit la Legile Justiției. Știm toți că a fost nevoie de îmbunătățirea unor legi. Anul 2017 a început cu o acțiune reporobabilă a Guvernului de atunci: încercarea de a promova Ordonanțe care urmau să schimbe fundamental statul, fără dezbatere. Românii s-au supărat. Au fost cele mai mari demonstrații publice pe care le-am avut, după Revoluție. Nefericita OUG 13 a fost hotărâtă în Guvern, retrasă; acel Guvern s-a dovedit a fi de scurtă folosință și schimbat, neuzual, de propriul partid. 

A urmat al doilea guvern, la nici un an după alegeri. Un semn de neclaritate din partea coaliției; este și acum în funcție. Au reapărut și reaprins discuții în jurul Legilor Justiției. A urmat o procedură pe care eu am considerat-o foarte netransprentă. S-a ales o procedură nemaivăzută, netransparentă și s-au ignorat, pe față, toate avizele sistemului: CSM a dat mai multe avize negative acestor modificări și cred că dvs. sunteți cei care știți cel mai bine dacă modificarea e fezabilă, magistrații și procurorii s-au adunat în forurile lor, au dat avize negative, au avertizat... Partenerii noștri din UE, din Consiliul Europei au atras atenția că trebuie mai multă dezbatere, mai multă transparență. Cu toate acestea, acea comisie specială a mers mai departe, a fost contestată, dar CCR a constatat că se poate și așa - o procedură parlamentară pe care nu am mai avut-o: cu discuții lipsite de transparență, cu pumnii în gura opoziției, cu lucrat noaptea, cu lucrat multe ore în ultimele ore. De ce s-or fi grăbit domnii și doamnele parlamentari să îngrașe porcii înainte de Crăciun. Aia au ieșit: trei legi foarte contestate de CCR și de ÎCCJ, care le-a analizat și a constatat că nu se încadrează în cadrul constituțional. Eu, ca președinte, regret că s-a ajuns în această situație în care Legile Justiției se discută ad-hoc, sub presiunea timpului, cu nerespectarea unor cutume în procedura parlamentară și, în final, aprobate în mare viteză și neexplicate în spațiul public.”

„Atunci când legile vor ajunge la mine, mă voi referi la conținutul lor, respectiv la articole pe care le voi considera demne de o atenție aprofundată. În ansambul, am și acum speranța că legile vor fi îmbunătățite. Am speranța și încrederea că la CCR, judecătorii se vor apleca cu timp, cu profesionalist și cu obiectivitate, iar dacă anumite chestiuni vor trebui modificate, cred că și Parlamentul are puterea să recunoască că anumite lucruri s-au întâmplat fără transparență și se pot adapta articolele astfel încât să folosescă. Azi, după raport, veți alege o nouă conducere. Nu voi participa, dar vreau să urez succes celor două persoane care vor fi alese”, a conchis el.

UPDATE 09:55 Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, vineri, referindu-se la şedinţa CSM în care se va alege noua conducere, că este un moment de maximă responsabilitate pentru membrii acestui for şi că obiectivul cel mai important îl reprezintă apărarea independenţei magistraturii, informează Agerpres.

„Este o zi importantă, un moment de maximă responsabilitate pentru membrii CSM, atât pentru cei care vor vota, cât şi pentru cei care vor candida, şi eu am convingerea că ne-am gândit cu toţii că obiectivul cel mai important este apărarea independenţei magistraturii într-un context destul de complicat", a afirmat Lazăr, la sosirea la CSM.

Întrebat cum vede incertitudinea din Legislativ pe tema modificării legislaţiei penale, şeful Ministerului Public a replicat: „Nu discutăm despre Parlament''.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reuneşte vineri pentru a-şi alege noua conducere - preşedintele şi vicepreşedintele, la şedinţă participând şi şeful statului, Klaus Iohannis. Surse din CSM au precizat, pentru Agerpres, că pentru funcţia de preşedinte va candida judecătoarea Simona Camelia Marcu, iar pentru cea de vicepreşedinte procurorul Codruţ Olaru.

Pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM se află şi prezentarea raportului de activitate al instituţiei pe anul 2017, în mandatul judecătorului Mariana Ghena - preşedinte şi al procurorului Cristian Ban - vicepreşedinte.

Preşedintele Klaus Iohannis urmează, potrivit agendei publicate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, să participe la şedinţa plenului CSM. Conform Constituţiei, şeful statului va prezida şedinţa.

Candidaţii pentru şefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial care să cuprindă viziunea lor referitoare la gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.

Consiliul Superior al Magistraturii este format în prezent din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea - Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ - Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş - Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag - Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina - Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan - Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu - Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac - Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri CSM din partea societăţii civile.

VIDEO PROTVPLUS.RO