Interceptările SRI în baza mandatelor de siguranță națională, neconstituționale. Dosarele celebre în care se regăsesc
Articolul din Legea siguranței naționale în baza căruia SRI i-a ascultat și urmărit pe politicieni, demnitari sau oameni de afaceri anchetați de-a lungul timpului în dosare penale, este neconstituțional.
Decizia a fost luată de CCR, pentru că textul vechi de 27 de ani ar fi neclar și imprevizibil. Este motivul pentru care, interceptările astfel obținute nu vor mai putea fi folosite în viitor. Oricum, Serviciul Roman de Informaţii nu mai are voie, tot ca urmare a unei decizii a Curţii Constituționale, să facă interceptări în dosare penale.
Judecătorii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţional articolul din legea siguranţei naţionale care permitea Serviciului Roman de informaţii să facă interceptări şi filaje în baza unor mandate de siguranţa naţională obţinute pe motivul că vizează acţiuni care aduc atingere gravă drepturilor fundamentale ale cetăţenilor romani.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Curtea susţine că textul de lege vechi din 1991 este vag.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: ”Nu e normal ca legea să nu fie clară, aşa încât omul să ştie ce comportament să adopte şi practic el se poate trezi că este acuzat pentru fapte despre care nu ştia că sunt infracţiuni.”
Astfel de interceptări se regăsesc, de exemplu, în dosarul preşedintelui Senatului, judecat pentru acuzaţii de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Calin Popescu Tariceanu a fost filat şi interceptat când se întâlnea cu omul de afaceri israelian Tal Siberstein. Acesta, dar şi alte personaje influente, între care Paul al României şi Remus Truica erau şi ei urmăriţi, iar înregistrările au fost folosite ca probe în dosarul retrocedării fostei ferme regale Băneasa.
La fel s-ar fi întâmplat şi în dosarele lui Adriean Videanu, Vasile Blaga, Dorin Cocoș sau ale unor foşti miniştri trimişi în judecată de-a lungul ultimilor ani.
După publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, judecătorii de la ÎCCJ nu vor mai avea voie să emită mandate de siguranţă naţională bazate pe textul de lege declarat neconstituional. Probele, interceptările obţinute până acum vor putrea fi însă folosite în procesele aflate in curs de judecată, cu condiţia să fi trecut de faza camerei preliminare.
Articolul declarat neconstituţional trebuie modificat de Parlament.
