Fiscul se plânge că e greu să aducă bani la buget, deși statul are de recuperat 1 miliard de euro
Peste un miliard de euro este suma ameţitoare pe care statul ar trebui să o recupereze de la românii condamnaţi definitiv în dosare de corupţie.
Cei de la Fisc susţin, însă, că le este foarte greu să aducă banii în buget şi dau vina pe procurori ori pe procedurile greoaie, care necesită timp. În plus, cer mai multă vizibilitate atunci când scot la licitaţie diverse bunuri şi proprietăţi confiscate.
Toni Avram, director Direcția Operativă de Executare Silită ANAF: „Nu o să scape nimeni să nu plătească, mai devreme sau mai târziu.”
Fiscul a recuperat puţin peste zece la sută din prejudiciul total, deşi există aproape o mie de hotărâri în urma cărora statul ar trebui să încaseze peste un miliard de euro.
Laura Codurka Kovesi, procuror-șef DNA: „DNA a sechestrat şi bunuri aflate pe teritoriul altor state. Au fost sechestrate două proprietăţi în Franţa - de peste 3,5 milioane de euro -, două în Spania - de peste 500.000 de euro - şi au fost blocate conturi în Cipru, Elveţia sau Germania. Procurorii au recuperat în natură 43.000 de hectare de pădure, estimate la 30 milioane de euro. Pădurea nu pleacă nicăieri."
În replică, cei de la Fisc susţin că aceste măsuri asiguratorii nu conduc întotdeauna la recuperarea prejudiciului.
Toni Avram, director Direcția Operativă de Executare Silită ANAF: „Bunurile sunt în coproprietate. Sunt ipotecate în favoarea altor creditori. În hotărârile judecătoreşti nu sunt trecute datele de identificare ale debitorilor. doar numele şi prenumele. Dacă dai în căutare în baza de date, apar o mie de persoane. Nu sunt trecute CNP-urile. De multe ori, constatăm că măsurile asiguratorii au fost aplicate scriptic şi nu faptic.”
Pe de altă parte, atunci când, în sfârşit, confiscă o casă ori bijuterii, tot cei de la FISC se plâng ca nu pot să facă publicitate bunurilor scoase la licitaţie, ca să atragă cumpărători.
Toni Avram: „Am încercat să facem totul transparent, să extindem publicitatea pe un site unde vizualizările sunt mult mai mari."
ŞI, după ce că sunt puţine proprietăţi executate, Fiscul păstrează unele dintre ele. Un exemplu este vila omului de afaceri Sorin Ovidiu Vinţu din cartierul Primăverii.
Camelia Bogdan, judecător: „Statul, când e proprietar, face ce vrea cu bunul lui. Există nişte proceduri care contestă.”
În prezent, Fiscul are 4000 de proprietăţi indisponibilizate şi doar 60 confiscate.
Fiscul se plânge şi că bunurile ce trebuie confiscate se devalorizează în timp, iar statul pierde astfel mulţi bani.
Șefa DNA este de părere că, dacă banii nu intră efectiv în bugetul statului, nu este o problemă legată de legislaţie, ci de modul în care se ţine cont de hotărârile judecătoreşti, care trebuie respectate.
„Am considerat întotdeauna că recuperarea prejudiciului este importantă. Trebuie să avem în vedere specificul investigaţiilor DNA, vorbim de fapte de corupţie la nivel înalt, persoane cu funcţii importante sau averi impresionante. Şi aşteptările noastre sunt mai mari când vorbim de recuperarea prejudiciului", a spus Kovesi la conferinţa desfăşurată la Centrul de Investigaţii Media.
Ea a afirmat că datele statistice indică faptul că această prioritate a fost îndeplinită, cel puţin de procurorii DNA.
„Sunt nişte cifre relevante. Dacă am depăşit etapa identificării bunurilor, am ajuns în etapa confiscării, dar trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu aceste hotărâri. Noi, ca procurori, ne-am îndeplinit atribuţiile, mai departe este datoria organismelor financiare", a mai spus Kovesi.
Ea a precizat că atunci când se vorbeşte de indisponibilizarea bunurilor se face referire doar la cele de pe teritoriul României, însă este interesantă tendinţa infractorilor de a-şi deschide conturi în alte ţări.
Declarațiile procurorului-șef al DNA au fost transmise LIVE pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor ProTV.
Sinteza declarațiilor procurorului-șef al DNA Codruța Kovesi:
- Dacă ne gândim la imobile care sunt sechestrate în mod constant de către procurori, haideți să observăm că piața imobiliară nu a scăzut atât de drastic încât să nu poți să recuperezi măcar 70 sau 80 % din valoarea bunului sechestrat.
- Atunci când vorbim despre indisponibilizarea bunurilor, noi nu ne-am limitat doar la bunurile care se află pe teritoriul României și nici la conturile care sunt pe teritoriul României. Am observat în ultimii ani o tendință interesantă, și anume că inculpații obișnuiesc să-și ascundă bunurile în străinătate ori în conturi în off-shor-uri sau să-și cumpere proprietăți pe teritoriul altor state.
- Cred că întâlnirea de azi, care aduce la masă atât magistrați, cât și colegi din instituțiile financiare este importantă.
- În utlimii ani, valoarea bunurilor indisponibilizate de procurori a crescut.
- Am ajuns în punctul în care statul trebuie să primească 1 miliard de euro doar din investigațiile DNA.
- Noi suntem deschiși la colaborare, nu am primit niciun fel de informație scrisă prin care să ni se spună că sunt probleme cu aceste sechestre.
- Sunt peste 990 de hotărâri judecătorești în care s-a dispus confiscarea unei sume de peste 1 miliard de euro, mai departe acestea sunt transmise ministerului de Finanțe.
- Când vorbim de executarea bunurilor, de ce un imobil confiscat printr-o hotărâre judecătorească nu poate fi folosit de o instituție, pentru a economisi acei bani de chirire?
- Din acest miliard de euro trebuie să vedem cât s-a confiscat efectiv.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
