CCR: Probele obținute în mod nelegal și declarate nule trebuie înlăturare din dosare
Probele obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal trebuie înlăturate din dosare, pentru a se garanta prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil, a decis, joi, Curtea Constituţională a României.
Plenul CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, text de lege care prevede că "nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei".
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se că aceste prevederi sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "excluderea probei" se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.
"Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia", se precizează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, Curtea a constatat în acest caz încălcarea art. 21 alin. (3) şi a art. 23 alin. (11) din Constituţie.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, urmând să fie comunicată Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a formulat sesizarea, respectiv Tribunalului Dolj - Secţia penală.
CCR: Decizia de refuz a accesului la informaţiile clasificate trebuie să aparţină întotdeauna unui judecător
Decizia de refuz a accesului la informaţiile clasificate trebuie să aparţină întotdeauna unui judecător, a hotărât, joi, Curtea Constituţională a României (CCR).
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, Curtea a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.352 alin.(11) şi alin.(12) din Codul de procedură penală, ridicată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.
Alineatul (11) prevede că "în cazul în care informaţiile clasificate cuprinse în dosar sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare şi permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului", iar alineatul (12) stabileşte că "dacă autoritatea emitentă nu declasifică total sau parţial ori nu permite accesul la informaţiile clasificate apărătorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză".
În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "instanţa solicită", cu raportare la sintagma "permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului" din cuprinsul dispoziţiilor art.352 alin.(11) , este neconstituţională, la fel ca şi sintagma "autoritatea emitentă" din cuprinsul dispoziţiilor art.352 alin.(12).
"În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că soluţia legislativă criticată condiţionează folosirea informaţiilor clasificate, calificate de judecător ca fiind esenţiale pentru soluţionarea procesului penal şi cu privire la care apreciază incidenţa dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecătorul le califică drept probe în dosarul cauzei, de permisiunea autorităţii publice care a clasificat informaţia (autoritatea emitentă) de a acorda accesul la aceste informaţii", se arată în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, protecţia informaţiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar faţă de dreptul la informare al acuzatului şi faţă de garanţiile dreptului la un proces echitabil pentru toate părţile din procesul penal, decât în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege.
"Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real şi justificat de protecţia unui interes legitim privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau siguranţa naţională, iar decizia de refuz a accesului la informaţiile clasificate trebuie să aparţină întotdeauna unui judecător", precizează CCR.
Curtea a constatat că dispoziţiile art.352 alin.(11) şi (12) din Codul de procedură penală, în redactarea actuală, contravin dreptului la un proces echitabil, precum şi principiului unicităţii, imparţialităţii şi al egalităţii justiţiei pentru toţi, prevăzute de Constituţie.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, urmând să fie comunicată Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a formulat sesizarea, respectiv respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
.webp)
