Sesizarea președintelui cu privire la modificarea Statului aleșilor locali, admisă de CCR
Curtea Constituţională a României a admis parţial, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu modificările aduse Legii privind Statutul aleşilor locali, au precizat, pentru AGERPRES, surse din CCR
Potrivit surselor citate, judecătorii Curţii au considerat că este neconstituţională modificarea prin care se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv cea a diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum şase luni şi prin care s-ar putea înlocui răspunderea penală.
Pe 1 august, Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie", spune şeful statului în sesizarea adresată CCR.
El precizează că, pe de o parte, prin această lege se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv cea a diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum şase luni, şi, pe de altă parte, între situaţiile care pot atrage aplicarea unei sancţiuni, se introduce cazul încălcării "prevederilor legale referitoare la conflictul de interese".
Iohannis arată în sesizarea la CCR că aceste dispoziţii încalcă prevederile din Constituţie referitoare la cerinţele de claritate a legii.
Şeful statului subliniază şi că reglementări referitoare la conflictele de interese în privinţa aleşilor locali există atât în Legea 215/2001, cât şi în Legea 161/2003.
Preşedintele susţine că nereglementând distinct situaţia răspunderii disciplinare pentru încălcarea prevederilor referitoare la conflictul de interese se ajunge la situaţia în care consiliile locale sau judeţene au la dispoziţie trei sancţiuni disciplinare, pe care le pot aplica prin hotărâre, aspect ce va conduce la o aplicare neunitară şi lipsită de previzibilitate a acestei reglementări în practică.
El atrage atenţia şi asupra faptului că definiţia conflictului de interese dată pentru aleşii locali din legea criticată este limitată numai la situaţiile în care aleşii locali "au posibilitatea să anticipeze că votul lor este decisiv în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj" pentru sine sau pentru categoriile enunţate în cadrul actului normativ.
"Rezultă că în noua reglementare (...) din legea criticată devine imposibilă aprecierea existenţei sau nu a conflictului de interese, întrucât constatarea că un vot a fost sau nu decisiv nu se poate face decât după exercitarea acestuia, iar nu înainte. Or, în cazul hotărârilor adoptate prin vot secret, posibilitatea de a anticipa caracterul decisiv sau nu al votului nu există, iar în cazul hotărârilor adoptate prin vot deschis situaţia este similară, aprecierea respectivă neputând fi făcută înainte de exercitarea votului. Mai mult, votul deschis se realizează în mod concomitent de către consilierii locali sau judeţeni, astfel că este imposibil de a constata, chiar şi după vot, care dintre respectivele voturi a fost decisiv. O atare reglementare ce reprezintă, de fapt, imposibilitatea constatării caracterului decisiv al unui vot exprimat în consiliu conduce la o imposibilitate absolută de aplicare a dispoziţiilor (...) din legea supusă controlului de constituţionalitate. Efectul acestei dispoziţii constă în golirea de conţinut a dispoziţiilor care sancţionează conflictul de interese pentru consilierii locali şi judeţeni, aspect ce echivalează cu eliminarea unui standard de integritate pentru cei chemaţi să dovedească probitate morală în exercitarea funcţiilor", indică Iohannis.
Şeful statului adaugă că reglementarea în vigoare protejează valoarea integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice şi că, de aceea, aprecierea situaţiei în care un ales local se află sau nu în conflict de interese trebuie făcută prin raportare la interesele personale ale respectivei persoane, nicidecum prin raportare la modul în care ceilalţi consilieri îşi exprimă votul.
