CCR a amânat încă o dată deciziile privind modificările aduse codurilor penale

62043078
Agerpres

Curtea Constituţională a României a amânat, joi, pentru 29 iunie, sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală.

Este a 7-a oară când judecătorii CCR amână luarea unor decizii în privința modificărilor aduse codurilor penale.

Sesizările se referă la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

* Uniunea Salvaţi România a depus, împreună cu PNL, două sesizări de neconstituţionalitate, susţinând că, prin aceste proiecte de lege, se aduc peste 300 de modificări "nocive" Codului penal şi Codului de procedură penală.

USR consideră că toate aceste modificări vin în contradicţie nu doar cu statul de drept, ''şubrezind politica penală a României'' şi favorizând infractorii, ci şi cu Legea fundamentală.

Citește și
Val de percheziții în Capitală și alte opt județe. Administratorii unor firme, acuzaţi de evaziune fiscală. Prejudiciu uriaș
Val de percheziții în Capitală și alte opt județe. Administratorii unor firme, acuzaţi de evaziune fiscală. Prejudiciu uriaș

* Şeful statului a menţionat în sesizare că legea privind modificarea Codului penal a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia 650/2018 CCR constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale, însă, în procedura reexaminării, Parlamentul a adoptat actul normativ criticat cu depăşirea limitelor fixate de Curtea Constituţională.

"Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispoziţiile legii, declarate neconstituţionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte, şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) şi alin. (4) din Constituţie, iar, pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie. (...) În procedura reexaminării, Parlamentul a eliminat în integralitate modificarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, deşi neconstituţionalitatea viza doar fraza a doua a acestui articol. Pe de altă parte, eliminarea intervenţiei legislative asupra textului art. 35 alin. (1) din Codul penal echivalează cu încălcarea obligaţiei Parlamentului de a pune în acord acest text cu Decizia nr. 368/2017. Or, punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile instanţei constituţionale a reprezentat un aspect asumat public, atât pe plan intern, cât şi european şi a constituit (...) una dintre raţiunile iniţiativei legislative", se arăta în sesizarea preşedintelui, potrivit Agerpres.

El consideră că Parlamentul avea deschisă calea reexaminării doar în ceea ce priveşte dispoziţiile cuprinse în fraza a doua a art. 35 alin. (1), acesta neputând efectua modificări în privinţa primei fraze a alin. (1) al art. 35, care corespundea celor statuate prin Decizia nr. 368/2017, întrucât nu conţinea condiţia unicităţii subiectului pasiv pentru reţinerea infracţiunii continuate.

În sesizare se menţionează, printre altele, că termenul prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, ce trebuie comunicat suspectului sau inculpatului, fără a mai fi necesară referirea la persoană, termenele de prescripţie fiind reglementate la art. 154 din Codul penal, în funcţie de natura şi gravitatea pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunile în cazul cărora se aplică. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, considerentele deciziilor instanţei de contencios constituţional au aceeaşi forţă obligatorie ca şi dispozitivul, adăuga şeful statului.

''Or, Parlamentul în procedura deschisă potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie a operat modificări în conţinutul normativ al art. 155 Cod penal cu ignorarea considerentelor Deciziei nr. 650/2018 par. 419 şi 421", susţinea preşedintele Klaus Iohannis.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
Citește și...
Val de percheziții în Capitală și alte opt județe. Administratorii unor firme, acuzaţi de evaziune fiscală. Prejudiciu uriaș
Val de percheziții în Capitală și alte opt județe. Administratorii unor firme, acuzaţi de evaziune fiscală. Prejudiciu uriaș

Poliţiştii şi procurorii au făcut peste 60 de percheziţii în Bucureşti şi în opt judeţe, la administratorii unor societăţi comerciale.

Ministrul Justiției prezintă propunerile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT. Cine sunt cei 19 candidați
Ministrul Justiției prezintă propunerile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT. Cine sunt cei 19 candidați

Ministrul Justiției prezintă luni propunerile pentru funcțiile de procurori șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT. 19 candidați au participat la secția organizată în perioada 8 ianuarie – 2 martie. 

Nicolae Robu, declarat nevinovat definitiv în dosarul de corupţie privind înstrăinarea patrimoniului: „Fapta nu există”
Nicolae Robu, declarat nevinovat definitiv în dosarul de corupţie privind înstrăinarea patrimoniului: „Fapta nu există”

Nicolae Robu, fost primar al Timișoarei, a fost declarat nevinovat definitiv de Curtea de Apel Timișoara în dosarul de corupție în care DNA îl acuza că ar fi înstrăinat locuințe din patrimoniul municipal.

Recomandări
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO

Probabilitatea ca România să devină o țintă în războiul dintre SUA și Iran e extrem de scăzută, chiar dacă Teheranul ar putea avea în arsenalul său o rachetă care, cel puțin teoretic, ar fi capabilă să ajungă până la noi în țară.

LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. SUA au reuşit să obţină controlul asupra spaţiului aerian al țării
LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. SUA au reuşit să obţină controlul asupra spaţiului aerian al țării

În cea de-a treia zi a operaţiunii militare americano-israeliane împotriva Iranului, armata israeliană a continuat luni atacurile pe scară largă asupra Teheranului, vizând şi Hezbollah, care, pentru prima dată în conflict, a atacat Israelul dinspre Liban.

Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT
Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT

Ministerul Justiției a anunțat, luni, propunerile de numire pentru ocuparea funcțiilor de conducere în parchetele din sistemul de justiție.