FRIEDRICH NIETZSCHE, omagiat de Google printr-un Doodle. 169 de ani de la nasterea filosofului

FRIEDRICH NIETZSCHE s-a nascut intr-o familie protestanta, tatal sau fiind pastor. Incă din tinerete, este confruntat cu problema credintei in Dumnezeu si inclina mai degraba spre ateism, fapt ce se va reflecta mai tarziu in gandirea sa filozofica.

Studiaza filozofia la Universitatea din Leipzig. Lectura cartii lui Arthur Schopenhauer, Welt als Wille und Vorstellung ("Lumea ca vointa si reprezentare"), va constitui premisa ideatica a vocatiei sale filozofice, conform Wikipedia.

In 1869, FRIEDRICH NIETZSCHE, in varsta de numai 25 de ani, este numit profesor la Universitatea din Basel si primeste cetatenia elvetiana.

FRIEDRICH NIETZSCHE studiaza filozofia antica greaca, in special pe reprezentantii perioadei presocratice, Heraclit si Empedocle.

Citește și

MARIA TANASE, testamentul lasat de artista care a intrat in istoria muzicii din Romania

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Din motive de sanatate, FRIEDRICH NIETZSCHE abandoneaza invatamantul universitar si, incepand din anul 1879, peregrineaza intre Venetia, Torino, Nisa si Engadin, in cautarea unei clime prielnice.

FRIEDRICH NIETZSCHE o cunoaste pe Lou von Salomé in 1882, pe care o cere in casatorie, fiind insa refuzat. In acelasi an, in timp ce se gasea la Nisa, incepe sa scrie lucrarea sa capitala, Also sprach Zarathustra ("Asa grait-a Zarathustra"), care va aparea in 1885.

FRIEDRICH NIETZSCHE se muta in 1888 la Torino, unde va desavarsi operele Götzen-Dämmerung ("Amurgul idolilor") si Ecce Homo. In ziua de 3 ianuarie 1889, in piata Carlo Alberto din Torino, asistand la biciurirea salbatica si agonia unui cal in plina strada, are prima criza de nebunie, in cursul careia are manifestari delirante, considerandu-se Dionysos sau Iisus. Este ingrijit pana la sfarsitul vietii de sora sa, Elisabeth Foerster Nietzsche.

Conceptul de "vointa de putere" joaca un rol central in gandirea lui FRIEDRICH NIETZSCHE, in masura in care acesta este pentru el - in sens metafizic - un instrument pentru intelegerea lumii: "esenta cea mai intima a existentei este vointa de putere".

Proiectul lui de reevaluare a conceptelor traditionale ale metafizicii va antrena abolirea valorilor idealiste, in special ale crestinismului, dar si ale istoricilor.

FRIEDRICH NIETZSCHE este cel care a spus ca "Dumnezeu e mort", idee care a primit doua interpretari majore: prima sustine faptul ca FRIEDRICH NIETZSCHE vorbeste despre moartea Dumnezeului crestinilor, iar a doua interpretare vorbeste despre moartea Dumnezeului filosofilor (el prevazuse agonia metafizicii odata cu manifestarea spiritului rational socratic care a distrus principiile omului dionisiac ce urmarea extazul prin betie, concupiscenta si alte forme de manifestari extatice obtinute prin exacerbarea simturilor).

FRIEDRICH NIETZSCHE este considerat un filosof vitalist. El propovaduieste toate virtutile omului sanatos, ale omului plin de vigoare, ale omului stapan pe instinctele sale, ale omului care stie sa sustina pe umerii sai libertatea.

Ca o ironie a celor susținute, FRIEDRICH NIETZSCHE a fost toata viata sa un om bolnav. Motivul principal pentru care el renunta la cariera universitara este boala sa care se inrautatise.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5