(P) Fii smart pe energie chiar dacă dai centrala mai tare. Cum să păstrezi căldura în locuințe fără să te ardă la buzunare

Fie că îți încălzești locuința folosind o centrală pe gaz, fie ești racordat la sistemul centralizat de energie, eventual și cu repartitoare de căldură, sfaturile pentru un consum eficient de energie fără sacrificarea confortului interior sunt binevenite.

De ce nu, dacă este nevoie, în perioadele geroase se pot folosi și alte soluții suplimentare, de genul caloriferelor electrice ori panourile radiante pe infraroșu. Esențial în aceste cazuri este reglarea termostatului pentru a nu crește excesiv temperatura, timpul de folosire al aparatelor electrice și clasa energetică pe care o respectă producătorul acestora.

Însă, țineți seama de următoarele sfaturi în toate aceste cazuri, conform specialiștilor Enel și Energy Policy Group,

Izolarea locuinței este una dintre cele mai eficiente și frecvent utilizate modalități de a reduce consumul de energie și de a transforma casa într-un loc mai cald și mai confortabil. O locuință slab izolată înseamnă că aerul cald va fi eliminat din interior prin pereți, acoperiș, podea, ferestre și uși, ceea ce înseamnă risipă de energie și facturi mai mari. Locuințele insuficient izolate pot duce la o creștere de 10-15% a facturii, sau chiar mai mult.

Citește și

(P) #FiiSmartPeEnergie și plătește facturile din iarnă, dar ține seama de miturile consumului de curent

Principalele surse de pierdere a căldurii într-o locuință sunt prin: pereți 35%, pod și acoperiș 25%, ferestre și uși 25%, pardoseală 15%.

·       Pereți: aproximativ o treime din toate pierderile de căldură dintr-o locuință se produc prin pereți. Deoarece pereții sunt conductori de căldură și au contact direct cu exteriorul, aceștia transferă căldura din interior spre exterior. Anveloparea pereților exteriori este calea de a reduce pierderile de căldură, cu economii în factură de până la 40%.

Materialele pentru izolația exterioară a pereților sunt diverse: vată minerală bazaltică, vată minerală de sticlă, polistiren expandat sau extrudat. De exemplu, polistirenul are pierderi de căldură de 36 de ori mai mici decât betonul.

Sursa: Electripedia

·       Pod și acoperiș: circa 25% din pierderile de căldură au loc prin podul sau acoperișul unei case. Fisurile acoperișului, împreună cu punțile termice ale podului, care nu sunt izolate corespunzător, duc la pierderi semnificative de căldură prin pod. În plus, o ventilație necorespunzătoare a podurilor amplifică pierderile de căldură. O soluție eficientă pentru izolarea podului este vata bazaltică sau de sticlă. În funcție de tipul de acoperiș, fie trebuie pus un strat termoizolant cu coeficient de conductivitate cât mai mic, fie se suprapun două straturi de vată minerală, astfel încât să se obțină un strat de până la 30 cm grosime.

·       Pardoseală: în cazul caselor, pereții fundației și placa de ciment de sub podea au capacități de izolare inferioare, ceea ce înseamnă că se va pierde rapid căldura din locuință prin zona respectivă. Aproximativ 15% din totalul pierderilor de căldură dintr-o casă se face prin această zonă slab izolată. Cu un plan de izolare bine făcut și cu materiale de calitate se poate obține o izolare excelentă a pardoselii. Pentru a împiedica pierderile de căldură prin pardoseală și pătrunderea frigului din subsolul casei sau al blocului, se poate izola podeaua cu panouri de polistiren extrudat de cel puțin 5 cm, cu spuma din poliuretan, cu șapă izolantă cu bile de polistiren sau cu panouri de lemn și vată minerală. De asemenea, se pot folosi și alte câteva trucuri care nu implică o investiție de anvergură, precum acoperirea unei suprafețe extinse a pardoselii cu un covor gros.

·       Ferestre și uși: tipul tâmplăriei, al geamului, precum și starea glafurilor, pragurilor sau a tencuielii din jurul acestora sunt aspecte care nu trebuie neglijate pentru a reduce pierderile de căldură într-o locuință. Printr-un geam simplu pierderile de energie sunt de aproximativ 4 ori mai mari decât printr-un geam termopan. Cea mai mare eficiență termică o au ferestrele din PVC cu geamuri termopan, cu trei foi de sticlă, care reduc pierderile de căldură cu 70%. De asemenea, etanșările și montajul realizate corect contribuie la limitarea pierderilor de căldură. Alte soluții de izolare a ferestrelor și ușilor presupun aplicarea sau schimbarea chederelor și garniturilor de etanșare a ferestrelor, punerea de perne cilindrice, anti-curent, la uși și geamuri, folosirea unor perdele mai groase sau storurilor și obloanelor exterioare etc.

Sursa: Electripedia

Află mai multe trucuri despre cum să economisești energie și să-ți fie bine, pe Electripedia.

„Nu aerisi camera dacă e frig afară”

Calitatea aerului este unul dintre cele mai importante aspecte într-o locuință. Indiferent de sezon și de temperatura de afară, este necesară aerisirea locuinței pentru a respira un aer curat și sănătos. Aerisirea în locuință trebuie să se facă de minimum două ori pe zi: o dată dimineața, pentru a înlătura aerul închis acumulat pe timpul nopții și a doua oară, seara, înainte de culcare pentru a avea un aer proaspăt și curat pe timpul nopții.

Este de preferat aerisirea în reprize scurte, de 10, cel mult 15 minute, cu fereastra deschisă, pentru a permite aerului de afară să pătrundă în casă mai repede. Este de evitat o fereastră rabatată constant, deoarece va avea loc o pierdere de căldură mare și inutilă. În timpul aerisirii, se recomandă setarea unui nivel de încălzire minim pe radiator/calorifer. Abia după ce s-a aerisit și geamurile au fost închise, temperatura poate fi setată la un nivel confortabil.

Există și opțiunea de a aerisi locuința printr-un sistem de ventilație, care controlează temperatura și reglează schimbul de aer. Astfel de instalații sunt recomandate mai ales pentru locuințele bine izolate. Avantajul principal al unui sistem de ventilație unde alimentarea și evacuarea aerului este dat de aportul constant de aer proaspăt, fără a trebui deschise larg ferestrele și ușile, deci fără pierderi de căldură. Unele instalații de ventilație sunt dotate cu senzori de umiditate sau schimbător de căldură. Astfel, căldura aerului ambiental evacuat este folosită în drumul acestuia spre exterior pentru a încălzi aerul proaspăt care vine de afară.

„Întotdeauna când plec de acasă trebuie să opresc căldura”

Centralele termice consumă mai multă energie în prima fază a funcționării, necesară pentru a crește temperatura apei. Pornirea și oprirea sistemului conduce la un consum de energie ridicat când centrala a fost oprită peste noapte și repornită dimineața pentru a încălzi o cameră rece. Dacă centrala nu funcționează cât timp ești plecat din locuință, camerele se vor răci complet, iar încălzirea lor implică un consum de energie mai mare decât în cazul în care camerele rămân la o temperatură constantă de aproximativ 16-18 grade Celsius.

Așadar, pentru a reduce consumul de energie și a obține economii semnificative, este indicat ca centrala termică să rămână în funcțiune, ajustând-o corespunzător, fără a opri sistemul pentru perioade lungi de timp. De asemenea, centrala are o funcție anti-îngheț, care este activă doar atunci când sistemul este pornit. Prin dezactivarea ei, frigul poate afecta centrala și sistemul de încălzire. În consecință, menținerea centralei în funcțiune permite nu doar limitarea consumului de energie, dar îmbunătățește și eficiența sistemului.

„Înlocuirea becurilor tradiționale cu cele tip LED este foarte costisitoare”

Înlocuirea becurilor incandescente cu becuri LED reprezintă o investiție care, pe termen lung, va ajuta la reducerea consumului de energie și, implicit, la economii semnificative. Un bec LED consumă de aproximativ șase ori mai puțină energie electrică decât un bec incandescent și are o durată de viață de până la 50.000 ore, echivalentul duratei medii de viață a 50 de becuri incandescente.

Sursa: Electripedia

De exemplu, o familie care locuiește într-un apartament cu 3 camere, cu o suprafață de 73 m² și folosește 10 becuri incandescente va consuma aproximativ 438 kWh anual. Dacă familia ar utiliza același număr de becuri, dar LED, ar avea un consum anual de 65 kWh. Așadar, cu o investiție de aproximativ 130 de lei (costul suportat pentru achiziționarea a 10 becuri LED), familia și-ar reduce consumul anual de energie cu 373 kWh, economisind astfel cca. 300 lei (asumând că prețul unul kWh este de 0,8 lei).

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă

Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.