In urma cu 9 ani, Rahela isi implora parintii sa se intoarca in tara, la ea si la cei 5 frati. Cum arata viata tinerei astazi

Pe atunci, fata le cerea, in hohote de plans, mamei si tatalui, plecati la munca in Italia, sa se intoarca acasa, la ea si la cei cinci frati pe care ii lasasera in urma.

Au trecut noua ani de la episodul in care Rahela le cerea parintilor sa se intoarca acasa. In tot acest timp, cei doi soti au schimbat doar locul de munca si tara - stau in Germania acum.

Dar nu au schimbat si soarta copiilor abandonati. Rahela si doua dintre surori s-au maritat si au devenit mame inainte de a implini 18 ani. Iar ceilalti frati sunt imprastiati prin Europa.

Citește și

Povestea a doua surori din Bacau, parasite de mama si tata. Ce mesaj au pentru parintii care pleaca la munca in strainatate

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Dupa ce toata tara le-a aflat povestea, in cadrul campaniei "Tu stii ce mai face copilul tau?", mama si tatal Rahelei s-au intors in Romania. Si-au luat copiii de la bunica la care ii lasasera si s-au mutat in Calarasi. Saracia avea sa sfasie din nou familia.

In 2010, cei doi soti au plecat din nou in Italia. Al doilea abandon a fost perceput de copii drept pedeapsa. S-au trezit singuri, intr-un camin de nefamilisti dintr-o zona rau famata a Calarasiului.

Rahela Arsene: "Stiau ca avem ocazia sa fim luate sa fim duse la produs, stiau ca avem ocazia sa fim batjocorite, stiau, dar se pare ca nu i-a interesat."

Rahela a dus greul pe umeri. A fost mama si tata pentru fratii mai mici.

Rahela Arsene: "Ma trezeam la cinci, le faceam pachete, le dadeam sa manance, faceam temele impreuna, le trimiteam la scoala, dupa aceea faceam curatenie, mancare si ce mai era de facut, plecam la scoala, ma intorceam acasa si iar faceam mancare, curatenie si tot asa. Trebuia in permanenta sa stau dupa ele pentru ca era periculos in zona aia."

In 2011, fata avea planuri mari. Voia sa termine scoala, nu sa calce pe urmele surorilor care au lasat cartea si s-au maritat de mici. La 16 ani, l-a cunoscut pe Catalin, iar la 17 l-a adus pe lume pe Mario. S-a sezat la casa ei, intr-un satuc din judetul Constanta.

Gesturile tandre, lacrimile de bucurie, caldura cu care isi tine la piept bebelusul vorbesc despre iubirea pe care i-o poarta. Rahelei ii este greu, se vede cu ochiul liber. Cu banii se descurca de azi pe maine - traiesc, trei suflete, din alocatia lui Mario si din ce strange sotul ei muncind cu ziua. Nu ar renunta insa in ruptul capului la cel mic pentru propria bunastare.

In ultimii 15 ani, spune ca si-a vazut parintii doar de cinci ori. A tanjit dupa iubirea lor si a visat mereu la familia de care nu a avut parte. Poate si de aceea si-a unit destinele de copila cu un baiat care a avut aceeasi soarta. Tatal lui Catalin este plecat si acum in strainatate.

Ranile provocate de plecarea parintilor sunt adanci. Sapte ani, fata nu a vrut sa stie nimic despre mama si tata. Pe de alta parte, nici cei doi soti nu s-au deranjat sa o caute.

Rahela Arsene: "E greu de explicat. O rana te doare, ca nu vorbesc cu tine, poate ca existau momente in care as fi vrut sa am pe cineva langa mine, sa am pe umarul cui plange, dar n-am avut norocul si asta a durut foarte tare. Inca doare cand ma gandesc, doare. Nici nu stiu ce sunt parintii mei. Eu tind sa cred ca sunt niste apropiati pentru mine, nu vreau sa cred ca sunt straini, pentru ca nu vreau, nu pot, ca si eu la randul meu sunt mama si m-ar durea sa cred ca copilul meu ma crede un strain."

Venirea pe lume a micutului Mario a schimbat un pic lucrurile. Cei doi soti au trimis un pachet si cativa banuti. Sperand, probabil, ca un astfel de gest va deschide calea spre impacarea cu fiica lor. Rahela le-a gasit mereu scuze. Insa argumentele ei pleaca de la o realitate cu care lupta toti copiii romanilor plecati la munca peste hotare. Nu pot accepta abandonul. Si cauta sa ramana conectati cu familia care le-a intors spatele.

Rahela Arsene: "Nu le-am gasit lor nicio vina. Intotdeauna am fost optimista si am zis ca ei nu sunt de vina, ca poate noi ca copii suntem de vina, poate ca ei au plecat acolo cu un rost sa ne faca o viata mai buna, sa avem de toate. Erau zile la bunica mea cand nici nu aveam dupa ce bea apa, dar am trecut cu brio peste asta."

Pe de alta parte, ruptura dintre ea, mama si tata s-a adancit dupa o confruntare, in urma cu cativa ani. Copila a indraznit sa le spuna adevarul in fata si a platit scump.

Rahela Arsene: "O consider pe bunica mama pentru ca, vorba aia, nu este mama cine te face, ci cine te creste si mai mult am considerat-o pe bunica mama si am vrut sa raman la ea si ei au fost gelosi pentru ca le-am zis: "voi nu sunteti parinti pentru mine pentru ca m-ati abandonat si acum vreau sa raman cu ea pentru ca ea m-a crescut, ea mi-a dat o farfurie de mancare cand am avut nevoie, am avut pe umarul cui sa plang si chiar nu vreau sa vin cu voi si atunci au sarit la mine la bataie. Pana la 18 ani nu am avut niciun act si am fost nevoita sa umblu eu insarcinata in ultima luna pe la Calarasi si peste tot ca sa imi fac buletinul pentru ca nu puteam sa nasc si sa-i fac certificatul copilului."

Rahela este singura dintre cei sase copii ai familiei Arsene care a ramas in Romania. Unii frati sunt plecati in Italia, altii in Germania. Cele doua surori care s-au maritat devreme au cate un copil, iar acum sunt insarcinate cu cel de-al doilea. Bunica se ingrijeste de un verisor, cu aceeasi soarta. A fost abandonat de mama, care a plecat sa-si vada de viata peste hotare.

Impovarata de mica, lipsita de sprijin si mai ales de iubirea parinteasca, Rahela nu si-a pierdut curajul de a visa. Anul viitor vrea sa se casatoreasca cu acte in regula. Sa termine liceul si sa se extinda cu casa. Isi doreste ca baiatul ei sa creasca in propria camera, dar mai ales sa aiba baie cu apa curenta.

Rahela Arsene: "Pentru el imi doresc sa faca o facultate, sa iasa cu o meserie, sa invete foarte bine si asta vreau sa fac, sa ma ocup de el, pentru ca nu vreau sa piarda ce am facut eu. Eu vreau sa-i ofer copilului meu ceea ce n-am avut eu. E foarte greu sa traiasca ce am trait eu si sincer m-ar durea sufletul."

Toti acesti copii lasati in urma de parinti sufera. Fara exceptie. Unii se duc in extreme nedorite. Ajung consumatori de droguri, alcoolici si infractori. Altii gasesc, doar ei stiu unde, o forta interioara teribila. Un impuls de a merge mai departe. Traiesc pentru a-si povesti viata. Pentru a-i face pe altii ca ei sa mearga mai departe. Si pentru a incerca sa le deschida ochii mamelor si tatilor aflati pe picior de plecare.

Rahela Arsene: "Nu faceti, va rog din suflet. Eu stiu ce am trait si nu faceti asta ca o sa traiasca si copiii vostri aceasi durere pe care am trait-o eu cand m-au lasat parintii mei. E sfatul meu pentru voi. Aveti grija de copiii vostri si luptati-va sa le oferiti o viata mai buna si langa ei in tara."
 

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"