Rolul tomografiei computerizate în monitorizarea pacienților vindecați de COVID-19
Persoanele care au trecut prin infecția COVID-19 și au avut afectare pulmonară, mai ales dacă a fost una medie sau severă, cer ajutorul medicilor pneumologi.
Cei mai mulți dintre ei dezvoltă un grad de insuficiență respiratorie și au nevoie de monitorizare și tratament.
Scanările CT sunt folosite pentru monitorizarea post-COVID-19
Efectele virusului asupra celor care l-au contractat pot fi similare celor apărute în cazul unei pneumonii virale obișnuite. Dar, spun specialiștii, pot ajunge până la fibroză. Sunt cazuri în care pacientului îi este imposibil să respire fără ajutorul aparatelor. Chiar dacă în acest moment nu avem un program național în care să fie incluşi toţi pacienţii care au acest tip de sechele, monitorizarea imagistică a celor care au trecut prin boală este vitală. Medicii radiologi spun că pot vedea infecția cu noul coronavirus în plămâni încă din primele zile, chiar și în cazul celor care nu au simptome. Scanările CT sunt folosite pe scară largă în lume pentru depistarea cazurilor de COVID-19, dar și pentru monitorizarea pacienților vindecați.
Dr. Ofelia Niță, medic primar Radiologie şi Imagistică medicală în cadrul MedLife, lămurește cărui tip de pacient îi este necesară evaluarea cu ajutorul computer tomografului: “În acord cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, ale Comunității Radiologice Internaționale și Declarației de consens a Societății Fleischner, imagistica toracică este indicată în cazul:
• pacienților confirmați COVID-19 cu simptome respiratorii moderate până la severe;
• pacienților confirmați COVID-19 cu simptome ușoare la care statusul respirator se agravează sau în cazul pacienților paucisimptomatici, dar cu factori de risc, comorbidități și potențial de agravare a bolii;
• pacienților confirmați COVID-19 cu simptome ușoare și medii, în corelație cu examenul clinic și teste de laborator;
• persoanelor cu simptome respiratorii și context epidemiologic, dar test RT-PCR negativ/ indisponibil și pacienților cu disfuncție respiratorie reziduală/ hipoxemie în faza de convalescență a bolii.
Nu se recomandă imagistica toracică la contacții asimptomatici cu pacient COVID-19 pozitiv.”
Cum pot fi afectați plămânii dacă nu sunt depistate și tratate sechelele?
Dacă se instalează fribroza pulmonară și dacă nu este tratată, aceasta devine permanentă și poate duce la dificultăți de respirație cu hipoxemie. Pacienții ar putea avea nevoie de oxigenoterapie pe termen lung. Din păcate, medicii au observat că fibroza pulmonară post COVID-19 este tot mai des întâlnită. Dr. Maria Dede, medic primar pneumologie, spune că la nivel internațional sunt studii care evaluează funcția pulmonară și caracteristicile fiziologice la pacienții supraviețuitori COVID-19. O cercetare realizată în China arată că 71% dintre pacienții monitorizați aveau fibroză pulmonară interstițială, la 3 luni de la vindecare. Medicul atrage atenția că este nevoie ca pacienții care dezvoltă fibroză să fie monitorizați la 3, 6, 9 și 12 luni. Este foarte important examenul computer tomograf, pe lângă testul de mers 6 minute, testele de analiză și testele prin care se arată dacă pacienții au dezvoltat anticorpi sau nu. Totodată, Dr. Dede afirmă că au fost cazuri publicate în literatura de specialitate care au dezvoltat fibroză în câteva săptămâni, maxim o lună, de la vindecare. De altfel, specialiștii atrag atenția că monitorizarea imagistică a pacienților după externare duce la evitarea complicațiilor. Și cele mai grave sunt fibroza și boala vasculară pulmonară.
“Pacientul este posibil să nu fi avut boală vasculară pulmonară pe perioada internării, dar trebuie să ne gândim la ea și după externare, dacă pacientul devine dispneic, hipoxemic. În plus, trebuie să gestionăm nevoile acute ale pacienților - respirație, necesarul de oxigen, reabilitarea respiratorie, îngrijirea paliativă și nevoile psihosociale”, a spus dr. Maria Dede, medic primar pneumologie în cadrul MedLife.
Cercetătorii au analizat, în cadrul unui studiu , imaginile CT pulmonare a 919 pacienți. Astfel, au observat că cei mai afectați sunt lobii inferiori ai plămânilor în urma unei infecții puternice cu virusul SARS-CoV-2. Pe imagini se văd pete opace care indică inflamație, care ar putea face dificilă respirația în timpul exercițiilor susținute. Din fericire, spun specialiștii, problemele vizibile se reduc în mod normal după două săptămâni. Cu toate astea un studiu austriac arată că deși leziunile pulmonare se diminuează în timp, multe dintre acestea nu dispar, 88% dintre pacienții înrolați în studiu având leziuni vizibile și la 6 săptămâni după externarea din spital. După 12 săptămâni, acest număr încă era 56%.
MedLife vine în sprijinul pacienților care au trecut prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 cu pachete special create pentru monitorizarea eventualelor repercusiuni ale bolii. Pentru detalii și programări: https://www.medlife.ro/imagistica/ct-monitorizare.
***
Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.
De 26 de ani suntem alături de tine și nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupți prin știință și cunoaștere.
De la începuturile civilizației, frica este primul lucru care te izbește într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranță, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toți pacienții din clinicile și spitalele noastre sunt protejați și tratați. Am pus la dispoziția pacienților servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.
Ne adaptăm continuu la prezent și ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.
Articol susținut de MedLife.
Etichete: coronavirus, medici,
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
