Un intreg oras subteran descoperit sub Bucuresti
Imediat dupa ce au inceput sapaturile pentru parcarea subterana, muncitorii au dat peste schelete umane si ziduri, toate datand din secolele 18 si 19. Specialistii municipalitatii sustin ca ce au gasit arheologii reprezinta istorie chiar si pentru ei.
Gandul: Acum la Universitate sunt doar santuri sapate, mormane de pamant si cativa muncitori. Specialistii din Primaria Capitalei sustin ca lucrarile sunt in grafic iar in 2011, parcarea subterana va fi functionala. Pentru prima parcare subterana construita in ultimii 20 de ani, municipalitatea a fost nevoita sa mute cele patru statui simbol de la Universitate. Statuile care ii reprezinta pe Mihai Viteazu, Spiru Haret, Ion Heliade Radulescu si Gheorghe Lazar sunt acum expuse in Parcul Izvor, unde vor ramane aproximativ un an. Pe locul statuilor, in subteran, au inceput lucrarile de constructii pentru parcarea cu doua niveluri si 325 de locuri, din care 300 pentru autoturisme si 25 pentru motociclete. Parcarea se va construi in parteneriat public-privat, municipalitatea punand la dispozitie terenul, iar investitorul privat, consortiul de firme Inter Parking Hispania SA, Terra Test Cimentaciones SL, Alius Inversiones SL si Simex SA, suporta atat costurile legate de mutarea statuilor, cat si pe cele legate de constructia parcajului subteran.
Romania Libera: Ce mutatii a suferit economia romaneasca Dupa doi ani de criza, productia anuala a Romaniei este cu o zecime mai mica decat cea din 2008. Dar cum s-a schimbat structura? Produsul Intern Brut a scazut in 2010 cu 1,3%, dupa o cadere cu 7,1% in 2009, potrivit datelor INS. In cifre absolute, PIB a fost de 513,6 miliarde lei, adica ceva mai mult de 120 de miliarde euro. In 2008, PIB nominal fusese de doar 503 miliarde de lei , insa metodologia statistica il considera mai mare decat pe cel din 2010, ca urmare a inflatiei de 15% acumulata in cei doi ani. Pe de alta parte, PIB din 2008 reprezenta, la cursul de atunci, 137 de miliarde euro, ceea ce inseamna ca, exprimat in moneda europeana, PIB este in continuare cu 12% mai mic. Industria a fost singura ramura care a crescut in aceasta perioada. Ponderea sa in PIB a urcat de la 23% la 26,5%. Serviciile financiare si-au marit ponderea in PIB de la 12,6 la 13,9%, iar impozitele nete pe produs au crescut de la 10,7 la 11,2%.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Ziarul Financiar: Guvernul da drumul la angajari in administratia locala si ii plateste in plus pe cei care lucreaza cu fonduri UE Guvernul a renuntat la regula potrivit careia intr-o autoritate locala poate fi efectuata o singura angajare la sapte locuri vacante. Norma a fost extinsa luandu-se in calcul posturile eliberate la nivelul unui intreg judet, ceea ce inseamna, ca, prin cumul, pot fi efectuate mai multe angajari decat era posibil luandu-se in considerare o singura autoritate locala. In vara trecuta, guvernul a decis eliminarea din schema autoritatilor locale a 59.000 de posturi. Autoritatilor locale li s-a fixat un asa-numit standard de personal care stabilea un numar maxim de posturi in administratie, in functie de populatia localitatii, iar administratia putea face o singura angajare la sapte posturi eliberate. Primari mai mari si mai mici - intre acestia primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, sau primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu - au protestat afirmand ca raman fara oameni in primarii. Altii, precum primarul Aradului, Gheorghe Falca, au externalizat printr-o metoda suis-generis unele activitati din care urma sa se faca restructurari tocmai pentru a evita acele restructurari: au creat societati in care au fost angajati cei disponibilizati si apoi primaria a oferit contracte acelor unitati.
Evenimentul Zilei: Cutremurele din Romania. Cum s-a ajuns la blocurile pe arcuri Azi se implinesc 34 de ani de la producerea ultimului mare cutremur in Romania. Seismul din 4 martie 1977 a provocat moartea a peste 1.570 de persoane si daramarea a 31 de cladiri in Bucuresti: trei imobile nou-construite si 28 vechi, datand din perioada interbelica. Primul episod a survenit cutremurului din 10 noiembrie 1940 si a constat in intarirea grinzilor orizontale ale palatului nou al Bancii Nationale a Romaniei, astfel incat, in timpul balansului, sa poata prelua 5% din greutatea pe verticala a imobilului. La vremea aceea, a fost o premiera. In baza acestui calcul, se proiecteaza pana in ziua de astazi. Cel de-al doilea episod s-a consumat in urma cu un an, in 2010, si a presupus asezarea unei cladiri apartinand Academiei de Studii Economice pe niste tampoane antiseismice, fabricate in SUA. Autorul acestei interventii este inginerul Eugeniu Iordachescu, 82 de ani, cel care, in anii ’80, a translatat 23 de cladiri civile, blocuri si biserici, pentru a face loc sistematizarii dictate in era Ceausescu.
Adevarul: Cum puteti economisi peste 200 de euro pe an ca sofer Reducerea limitei de viteza pe autostrada la 110 kilometri pe ora permite o economie de 15% la benzina si 11% la motorina, conform Guvernului spaniol. Chiar si asa, economia de carburanti la volan nu depinde doar de viteza, ci si de vechimea autoturismului si de modul de condus. O persoana care parcurge 15.000 de kilometri pe an poate economisi 266 de euro anual daca urmeaza recomandarile despre sofatul eficient redactate, impreuna, de Ministerului Industriilor, Directia Generala de Trafic (DGT), soferi si fabricanti. Cum preturile la carburanti sunt similare in Romania si Spania, recomandarile se pot aplica si de soferii romani, iar suma economisita poate fi, la randul ei, apropiata.
Jurnalul National: Padurile muresene, transate la Budapesta Romania este la un pas sa piarda padurile de pe Valea Muresului, dupa ce acestea au fost revendicate de urmasii grofilor din Transilvania. Statul roman a intrat in posesia padurilor, dupa ce Casa Regala a Romaniei i-a expropriat pe grofii considerati inamici ai statului. Toate bunurile confiscate au fost trecute in subordinea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). Pana in acest moment nu a fost emisa nici o lege prin care aceste proprietati pot fi revendicate. Insa avocatul clujean Mihai Dragos Bejenaru, padurarul Cotyso Straut impreuna cu un notar au pus la cale un plan prin care au incercat sa revendice padurea de pe Valea Muresului detinuta de groful Daniel Banffy, care a fost considerat dezertor si expropriat printr-un decret emis de Casa Regala a Romaniei.
