Premiul Nobel: Din culisele celei mai ravnite distinctii
Este cea mai ravnita distinctie a zilelor noastre. Sase premii sunt oferite anual acelor persoane a caror munca a facut cel mai mult bine umanitatii. Iata cateva dintre curiozitatile legate de istoria de peste 100 de ani a acestui premiu.
O lume a barbatilor
Mai putin de 5% dintre laureatii Nobel sunt femei. Doar doua dintre acestea au castigat premiul Nobel pentru fizica, Marie Curie, in 1903, si americanca Maria Goeppert Mayer, in 1963. Din 95 de premii pentru pace, femeile au castigat doar 12, in timp ce pentru literatura, 11 reprezentante ale sexului frumos au fost laureate, din 104 castigatori.
Varsta nu conteaza
Economistul american Leonid Hurwicz a devenit cel mai varstnic laureat al premiului Nobel, la 90 de ani, in timp ce britanicul Lawrence Bragg l-a castigat la 25 de ani, in 1945, impartindu-l cu tatal sau.
Nu, multumesc!
Doar doi oameni au declinat premiul Nobel: Jean Paul Sartre, in 1964, explicand ca nu doreste ca scriitorul sa se transforme in institutie si vietnamezul Le Duc Tho, care a refuzat premiul pentru pace primit impreuna cu secretarul de stat american Henry Kissinger, motivand ca in tara lui nu este pace.
Hitler nervos
Dictatorul a fost atat de furios ca disidentul german Carl von Ossietzky a castigat premiul pentru pace, ca le-a interzis germanilor sa mai accepte vreodata distinctia. Cenzura i-a impedicat pe laureatii in chimie Richard Kuhn, Adolf Butenandt si medicina Gerhard Domagk sa mearga la Stockholm sa-si ridice premiul. Toti si-au primit diplomele abia dupa Al Doilea Razboi Mondial.
“Mici” scapari
Pacifistul indian al secolului XX, simbol al non-violentei, Mohandas K. Gandhi n-a primit niciodata premiul. A fost insa nominalizat de cinci ori, inclusiv in 1948, cu putin inainte de a fi asasinat.
