Mistere la Jocurile Olimpice
Nu, nu o să vă vorbim din nou despre focurile de artificii trucate, playback-ul micuţei cântăreţe care avea faţa, dar nu şi vocea pentru cermonie sau despre sălile umplute cu voluntari, ca să nu pară goale.
1. De ce fac duş înotătoarele de la sincron?
Poate pentru că majoritatea iau apă în gură înainte de a intra în bazin şi după aceea o scuipă înapoi. Sau poate pentru că în bazin nu există substanţa aceea care se colorează când intră în contact cu anumite substanţe şi nu se ştie niciodată cine ce a mai făcut de emoţie.
De fapt, explicaţia este una foarte simplă şi plictisitoare: fetele intră în apa ceva mai caldă decât aerul, iar când ies din bazin, pentru a nu avea probleme musculare, intră repede sub duşul călduţ.
2. Ce ascultă Michael Phelps pe iPod înainte de a intra în competiţii?
S-a spus că reţeta succesului său stă în alimentaţia care conţine zilnic nu mai puţin de 12.000 de calorii. Sau în faptul că se antrenează şi că munceşte foarte mult. Dar poate că nu este aşa, iar forţa sa vine dintr-un iPod cu puteri magice.
Phelps spune că ascultă muzică. Rap, ca să fim mai exacţi: Eminem, Jay-Z. Poate că mai degrabă o ascultă pe prietena lui care îi spune că o să i se facă mică, mică de ruşine dacă nu ia aurul şi că nicio femeie nu o să vrea să mai facă sex cu el vreodată.
Spionii Cameliei Potec, ai lui Răzvan Florea sau ai lui Ioan Gherghel ar trebui să-şi întindă urgent antenele.
3. Sunt atletele de la Beijing cu adevărat femei?
Testele pentru determinarea sexului au fost introduse pentru prima dată în anii 60, când mai multe ţări comuniste au fost suspectate că ar fi trimis bărbaţi să concureze la probele feminine. La început, atletele se plimbau dezbrăcate prin faţa unei comisii de doctori care stabilea dacă sunt cu adevărat femei sau nu. Apoi au fost introduse verificările genetice, probabil din cauza soţilor geloşi.
Până acum, testele au descoperit doar anumite defecte native, care nu reprezentau neapărat un avantaj sportiv în faţa atletelor „normale”. Mai pe înţelesul tuturor, există femei care au cromozomul bărbătesc Y, în loc de cel femeiesc X, dar nu sunt nici hermafrodite nici super-femei.
Singurul sportiv “descoperit” că a concurat pe post de femeie este Hermann Ratjen, obligat de nazişti să facă acest lucru. Secretul a ieşit la iveală, pentru că el însuşi şi-a mărturisit fapta. Oricum, acesta se clasase doar pe locul al patrulea la săritura în înălţime.
4. De ce voleibalistele poartă chiloţei strâmţi şi bustiere, iar voleibaliştii pantaloni scurţi şi maiouri largi?
La întrebarea asta nu avem un răspuns clar şi obiectiv. Fiecare poate să înţeleagă ce vrea, dar cu siguranţă multe femei se simt frustrate vizual.
