Dragoste ca-n filme: s-au cunoscut in lagar si s-au reintalnit dupa razboi!
La inceput, au fost o fata, un baiat si un mar.
El era unul dintre adolescentii chinuiti intr-un lagar de concentrare nazist. Ea era mai tanara si putin mai libera, traind in satul vecin, alaturi de familia sa. Intr-o zi, privirile li s-au intalnit prin gardul de sarma care despartea libertatea de atrocitate.
Ea i-a aruncat baiatului un mar peste gard. El l-a prins si a fugit in spatele baracii. Asa a inceput totul.
Alegeri 2024
10:00
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
Acum isi amintesc cum ea s-a intors a doua zi si i-a mai aruncat un mar. Luni de zile la rand obiceiul a continuat, fara ca vreunul dintre ei sa stie cum se numeste celalalt sau sa-si rosteasca vreun cuvant. Pana cand, intr-o zi, el s-a apropiat de gard si i-a spus: „de azi, n-o sa ma mai vezi.” Si astfel, idila s-a sfarsit. Sau cel putin asa credeau ei...
Tatal lui Herman Rosenblat s-a imbolnavit. Inainte sa moara, a apucat sa-l faca pe fiul sau sa promita ca daca scapa vreodata cu viata din acel infern, sa nu poarte pica nimanui si sa tolereze pe toata lumea. Doua zile mai tarziu, batranul murea. Herman avea doar 12 ani.
Familia a fost mutata intr-un ghetou unde 11 persoane imparteau o singura camera. La scurt timp, ghetoul s-a dizolvat. Detinutii au fost impartiti in doua: cei care aveau carte de munca si restul. Printre acestia din urma se numara si mama lui Herman. A fost ultima data cand a vazut-o.
„Eram distrus,” isi aminteste Rosenblat.
Intre timp, fata se mutase in Israel, urmand o scoala medicala. El a plecat la Londra, unde a devenit electrician. Curand au uitat unul de celalalt.
Mai tarziu, Rosenblat s-a mutat la New York, unde conducea un atelier de reparat televizoare. Intr-o duminica dupa-amiaza, un prieten l-a sunat, propunandu-i sa-i faca cunostinta cu o fata. Rosenblat n-a parut prea incantat, dar, in urma insistentelor, a cedat.
Roma Radziki era poloneza si foarte sociabila. Din vorba in vorba, si-au dat seama ca amandoi traisera experienta traumatizanta a razboiului. Ea a inceput sa povesteasca despre un baiat caruia obisnuia sa-i aduca mere. Au urmat cuvintele care le-au schimbat viata.
„Baiatul acela eram eu.”
Rosenblat a stiut ca nu o poate pierde din nou. Asa ca a cerut-o de nevasta. Doua luni mai tarziu, Roma a acceptat.
In 1958 s-au casatorit la o sinagoga din Bronx, la o lume intreaga distanta de durerile lor, la peste un deceniu de cand credeau ca fusesera despartiti pentru totdeauna.
Totul pare de necrezut. Rosenblat insista ca e adevarat.
Herman Ronsenblat are acum 79 de ani, iar Roma, 77. Anul acesta au serbat 50 de ani de casnicie.
Acum, povestea celor doi a devenit sursa de inspiratie pentru o carte pentru copii, „Angel Girl” si chiar pentru un film.