Armstrong, Aldrin si Collins – inainte si dupa Apollo 11

Neil Armstrong

Neil Armstrong, Michael Collins si Edwin “Buzz” Aldrin, cei trei membri ai echipajului Apollo 11, vor fi intotdeauna legende, oameni care au marcat semnificativ cursul istoriei, exemple vii ce ilustreaza ca determinarea poate, intr-adevar, muta muntii.


Neil Armstrong – pilot in Marina

Neil Armstrong este primul astronaut recrutat din randul civililor. Nascut in Wapakoneta, Ohio, pe 5 august 1930, a fost primul om care a pasit pe Luna, ceea ce l-a scos din anonimat si i-a oferit numeroase perspective.

Inainte de a deveni astronaut, Armstrong a lucrat pentru Marina Statelor Unite si a participat la razboiul din Coreea, unde a castigat experienta necesara pentru a se face pilot de testare a avioanelor. A pilotat peste 200 modele diferite de avioane, rachete si elicoptere.

Citește și
Greg Force
Povestea copilului de 10 ani care a salvat misiunea Apollo 11
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO
Armstrong, cel mai faimos astronaut

Neil Armstrong a devenit astronaut in 1962, iar prima sa misiune a fost aceea de comandant pe Gemini 8. Cu aceasta ocazie, el a condus prima operatiune reusita de amplasare a doua vehicule in spatiu.

Ca urmare a succesului inregistrat cu Gemini 8, lui Armstrong i-a fost incredintata comanda Apollo 11, probabil cea mai cunoscuta misiune spatiala. Misiunea a fost lansata la 16 iulie 1969, avandu-i la bord pe comandantul Neil Armstrong Alden, pilotul modulului de comanda Michael Collins si pilotul modulului lunar Eugene Edwin "Buzz" Aldrin. Patru zile mai tarziu, pe 20 iulie, Armstrong si Aldrin au devenit primii oameni care au pasit pe Luna, ocazie cu care Armstrong a rostit faimoasele cuvinte "one small step for [a] man, one giant leap for mankind” (un pas mic pentru un om, un salt urias pentru omenire).

Dupa intoarcerea pe Pamant, echipajul a pornit intr-un turneu prin Statele Unite, ce a durat 45 zile.

Viata post-aselenizare a lui Armstrong

Ca si pentru ceilalti doi membri ai echipajului, Apollo 11 a fost ultima misiune spatiala si pentru Armstrong. Acesta a detinut o serie de posturi administrative, a predat inginerie spatiala la Universitatea din Cincinnati si a colaborat cu NASA in calitate de consultant.

Desi i-au fost oferite numeroase sanse de a reprezenta diferite companii, Armstrong a ales sa apara in 1979 intr-o singura reclama, pentru Chrysler, corporatie care avea un puternic departament de inginerie.

Armstrong este cunoscut pentru faptul ca nu doreste sa dea autografe, ca urmare a supralicitarii pe eBay a fotografiilor cu Apollo 11 semnate de catre el. A fost implicat in multiple procese in acest sens, printre care se numara cel cu Hallmark Cards, care au folosit cuvintele rostite de el pe Luna fara a-i cere permisiunea si cu frizerul sau, Marx Sizemore, dupa ce acesta i-a vandut la licitatie parul.

Buzz Aldrin, al doilea om pe Luna

Desi initial se credea ca Buzz Aldrin va fi primul sa paseasca pe Luna, aceasta onoare i-a revenit lui Armstrong, datorita modestiei care il caracteriza pe acesta din urma.
Aldrin s-a nascut in New Jersey pe 20 ianuarie 1930 si in prima parte a vietii a fost inrolat in armata Statelor Unite. A luptat in razboiul din Coreea, unde a avut 66 misiuni cu avioane de lupta F-86 Sabre.

In 1963 a devenit astronaut, iar prima sa calatorie in spatiu a fost la bordul navetei Gemini 12, desi fusese pe lista echipajului de rezerva pentru misiunea Gemini 9. Cu ocazia acestei prime deplasari in spatiu, Aldrin a utilizat o serie de tehnici revolutionare in domeniul activitatilor extra-vehiculare, demonstrand ca astronautii pot lucra si in afara navetei spatiale.

Retragerea si realizarile lui Aldrin

In 1972, Aldrin s-a retras din armata, intorcandu-se in Fortele Aeriene in calitate de manager. A publicat doua carti, Return to Earth (1973) si Magnificent Desolation (2009), in care descrie atat experienta din spatiu, cat si problemele cu alcoolul pe care le-a avut dupa Apollo 11.

Aldrin a continuat sa promoveze explorarea spatiului si a creat un joc de strategie, Buzz Aldrin’s Race into Space. Cu ocazia implinirii a 40 de ani de la aselenizare, astronautul i-a adunat pe Snoop Dogg, Quincy Jones, Talib Kweli si Soulja Boy pentru a inregistra o melodie si un videoclip, profitul obtinut in urma vanzarii acestora urmand sa fie donat fundatiei non-profit a lui Buzz, ShareSpace.

Michael Collins, artist si astronaut

Collins s-a nascut pe 31 octombrie 1930 in Roma, Italia si a imbratisat cariera militara, la fel ca si tatal, fratele si cei doi unchi ai sai. A urmat Academia Militara si s-a alaturat apoi Fortelor Aeriene, unde a invatat sa lanseze bombe nucleare. In octombrie 1963 a fost, in sfarsit, acceptat ca astronaut, prima sa misiune fiind Gemini 10, una extrem de complicata, ce presupunea realizarea a 15 experiemnte diferite si intalnirea cu doua vehicule spatiale lansate anterior.

Cea de-a doua misiune la care a participat, Apollo 11, nu a fost atat de solicitanta precum prima, intrucat Collins a trebuit doar sa piloteze naveta in jurul Lunii, pe parcursul celor doua ore si jumatate pe care Armstrong si Aldrin le-au petrecut exprorand.

Dupa Apollo 11 a ocupat, la cererea lui Richard Nixon, pozitia de secretar asistent pentru Afaceri Publice, la care a renuntat un an mai tarziu pentru a deveni directorul Muzeului National al Spatiului si Aerului. In 1985 s-a retras din viata publica pentru a-si dedica timpul propriei afaceri.

Collins a scris in 1974 o autobiografie intitulata Carrying the Fire: An Astronaut's Journeys, publicand, de asemenea, in 1988 Liftoff: The Story of America's Adventure in Space, o istorie a programului Statelor Unite in spatiu, Mission to Mars (1990), o carte despre zborurile catre Marte si Flying to the Moon : An Astronaut's Story (1994), o carte pentru copii despre experienta personala pe Luna.

Articol recomandat de sport.ro
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
Citește și...
Un pas mic pentru om, o farsa uriasa pentru omenire?
Un pas mic pentru om, o farsa uriasa pentru omenire?

Sustinatorii ideii conform careia NASA ar fi trucat aselenizarea au o multime de argumente in sprijinul teoriei lor.

Povestea copilului de 10 ani care a salvat misiunea Apollo 11
Povestea copilului de 10 ani care a salvat misiunea Apollo 11

Pe 23 iulie 1969, adica la trei zile de la aselenizare, echipajul misiunii Apollo 11 se indrepta spre Pamant. A intampinat insa o problema, pe care numai un copil o putea rezolva.

Armstrong, primul care a pasit pe Luna. Aldrin, primul care a urinat
Armstrong, primul care a pasit pe Luna. Aldrin, primul care a urinat

Credeai ca stii totul despre aselenizare? Afla, mai jos, 15 amanunte de culoare, din timpul misiunii Apollo 11!

Recomandări
Vine nota de plată. Boloș se plânge, în șoaptă, că nu sunt bani pentru majorările de salarii și de pensii aprobate de Guvern
Vine nota de plată. Boloș se plânge, în șoaptă, că nu sunt bani pentru majorările de salarii și de pensii aprobate de Guvern

„(...) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate”. Asta este una dintre concluziile unui mini-raport prezentat de șeful Finanțelor, Marcel Boloș, în ședința de Guvern de joi, 25 aprilie. 

Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității

Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă
Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă

Sorina Pintea, fostul ministru social-democrat al Sănătății, a fost condamnată, vineri, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Decizia instanței nu este definitivă.