Povestea copilului de 10 ani care a salvat misiunea Apollo 11
Pe 23 iulie 1969, adica la trei zile de la aselenizare, echipajul misiunii Apollo 11 se indrepta spre Pamant. A intampinat insa o problema, pe care numai un copil o putea rezolva.
Era in jur de ora 22.00, iar Greg Force, pe atunci in varsta de 10 ani, se afla acasa, impreuna cu mama si cei trei frati. Tatal sau, Charles Force, era la serviciu. Mai exact, la Statia NASA de Monitorizare din Guam (insula din Oceanul Pacific), al carei director era.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Statia avea un rol crucial in revenirea misiunii Apollo 11 pe Pamant. O antena puternica aflata pe insula asigura comunicarea dintre NASA si Apollo 11 si era singurul mod prin care echipajul navetei putea primi ultimele informatii inainte de aterizare. Insa in ultimul minut al noptii, un suport din antena s-a defectat, transformand intreaga antena intr-un dispozitiv inutilizabil.
Pentru a inlocui suportul, ar fi trebuit demontata intreaga antena, insa acest lucru era imposibil de realizat in timp util. Charles Force a avut ideea sa puna vaselina in jurul suportului, sperand ca astfel defectiunea va fi remediata. Singura problema era ca nicio persoana din intreaga statie NASA nu avea mana suficient de subtire incat sa incapa printr-un orificiu cu un diametru de aproximativ 6 centimetri, pentru a unge cu vaselina suportul respectiv.
Atunci a fost momentul in care Greg a fost chemat pentru a salva situatia. Charles Force a trimis pe cineva care sa-l aduca pe Greg la statia NASA. Odata ajuns, Greg a reusit sa-si bage mana prin minuscul orificiu si sa unga cu vaselina suportul buclucas. Improvizatia a functionat, statia NASA a reusit sa-si indeplineasca rolul, iar echipajul a aterizat in siguranta a doua zi.
La aceea vreme, Greg nu considera ca a facut mare lucru, iar dupa 40 de ani, e inca modest in privinta rolului sau in misiunea Apollo 11. "Nu am facut decat sa bag mana si sa pun vaselina", spune el. Totusi, fara ajutorul lui, NASA nu ar fi putut realiza ultima comunicare cu misiunea, inainte de aterizare.
"Tata mi-a explicat de ce este important, dar m-a surprins toata atentia pe care am primit-o ulterior", a adaugat Greg.
Atentia a venit din partea presei si chiar a astronautilor insisi. Povestea a facut inconjurul lumii, iar pustiul a primit un bilet de multumire chiar din partea lui Neil Armstrong, pe care l-a intalnit cand acesta a facut turul statiilor NASA, impreuna cu ceilalti astronauti din misiunea Apollo 11.
Ca mai toti copiii care au crescut in "era Apollo", Greg visa sa devina astronaut. Din pacate, a picat testul de viziune pentru programul spatial, din cauza ca sufera de discromazie (n.r. incapacitatea de a percepe una din culorile fundamentale).
In prezent proprietar al unei scoli de gimnastica, Greg a ramas pasionat de astronautica si marturiseste ca si-ar dori sa vada oamenii ajungand din nou pe Luna si, de ce nu, chiar pe Marte.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
