Romania, te iubesc: sistemul sanitar romanesc - nimeni nu opreste scurgerile de bani demascate anual
EMISIUNEA INTEGRALA, IN FORMAT HD, pe www.voyo.ro. Afacerile cu spitalele se dovedesc si in perioada de criza extrem de profitabile, mai ales cand au in spate conflicte de interese si incompatibilitati.
Fonduri generoase se scurg din bugetele unitatilor medicale pe filiera rudelor celor care conduc si controleaza sistemul.
De la spalatul rufelor si pana la cumpararea mancarii, totul se face cu dedicatie, dar acoperit de acte.
Avem un sistem sanitar in care nimeni nu opreste scurgerile de bani, desi sunt demascate si dovedite an de an.
Cel mai recent raport al Curtii de Conturi arata ca in 195 de spitale din toata tara au fost cheltuite sume colosale aberant, ilegal si nejustificat. Reprezentantii unitatilor medicale pun propriile interese mai presus de vietile oamenilor.
Achizitiile sunt doar fonduri risipite prin contracte cu dedicatie pe aparatura nefolosita sau pe servicii paguboase.
La Spitalul Judetean Piatra Neamt atmosfera e dezolanta. Cativa batrani slabiti ies din saloane si pleaca in cautare de medicamente la farmaciile din zona. Pe banii lor.
Degeaba rudele pacientilor fac sesizari peste sesizari ca apartinatorii sunt pusi pe drumuri tocmai atunci cand le e mai greu. Spitalul are peste 8 milioane de lei datorie, iar oamenii sunt obligate sa se descurce.
Angela Tofan este lider de sindicat si vorbeste in numele pacientilor. Se plange ca de cand spitalul a trecut in subordinea consililui judetean, li s-au impus restrictii.
Ai spune ca spitalul e la un pas de colaps. Si totusi e partenerul ideal de afaceri pentru alesi locali si chiar demnitari. In lista firmelor abonate la contracte generoase cu unitatea medicala sunt societati in stransa legatura cu nume importante pe plan local: de la primari de comune, la alesi din Parlament au gasit portitele pentru a directiona anual catre conturi private milioane de lei.
La Spitalul din Neamt rufele murdare se spala in familia deputatului PDL de Neamt, Marius Rogin.
Povestea incepe undeva prin septembrie 2009. Ministrii PSD, printre care si cel al Sanatatii, demisionau in bloc de la conducerea Ministerului Santatatii.
Un context favorabil pentru ca oameni din PDL sa internvina. Conducerea Ministerul Sanatatii, la acea vreme finantatorul spitalului, fusese preluata de Adrian Videanu. Seful unitatii sanitare a refuzat timp de doua luni sa mai plateasca pentru serviciile de spalatorie, iar firma a cerut rezilierea. Adica cel mai bun moment ca afacerea sa fie preluata de cine trebuie.
Neoficial, fosta directoare, Silvia Rosescu, o doamna cu stare in oras, acum medic pneumolog in unitatea medicala, povesteste cum, in primvara lui 2010, desi aflat in plina criza financiara, spitalul decide sa anuleze un contractul cu firma care spala lengeria in spital cu 2 lei si 99 de bani pe kilogram, in schimbul unui parteneriat nou care a innoit si preturile: 3 lei si 20 de bani pe kilogram. O diferenta de pret de aproape 4 milioane de lei in ultimii patru ani, adica aproape 1 milion de euro.
Totul s-a facut in baza unei licitatii pe SEAP cu un singur participant si cu un caiet de sarcini restrictiv. O serie de elemente ciudate duc la concluzia ca acest contract a fost facut cu dedicatie.
Anuntul privind achizitia a fost postat pe portalul de licitatii pe 17 februarie 2010. Iar contractul a fost atribuit pe 8 februarie 2011, unei societati comerciale din oras. Surprinzator este ca aceeasi firma inregistra la Registrul Comertului, inca din decembrie 2009, un punct de lucru in subsolul spitalului.
Reprezentantii firmei la care actionar este fratele deputatului PDL de Neamt Marius Rogin spun ca e vorba doar de coincidente, au inchiriat spatiul fostei spalatorii a spitalului, totul fiind legal.
In decizia atribuirii serviciilor de spalatorie au contat dotarile facute de firma in subsolul unitatii. Caietul de sarcini prevedea insa o experienta de trei ani in spalatul rufelor de spital, conditie care a scos din cursa alte firme la licitatie. Culmea e ca administratorul firmei castigatoare afirma ca nici societatea pe care o reprezinta nu intrunea acest criteriu.
Spatiul a fost concesionat firmei, de catre Consiliul Judetean Neamt, unde conducerea are aceeasi coloratura politica cu cea a deputatului. Vicepresedintele Consiliului, responsabil cu achizitiile, afirma ca habar nu are ca este vorba de o firma apropiata lui Marius Rogin.
Tocmai carnetul de partid ar fi presupus impuneri la atribuirea contractelor cu spitalul. Oficial, fosta directoare sustine ca afacerea cu spalatoria a fost o necesitate. Neoficial, fosta directoare lasa sa se inteleaga ca afacerea era bine pregatita in prealabil.
Spune ca initial atentia deputatului Marius Rogin era catre alt departament, Sectia de Nefrologie, care ar fi trebuit sa fie externalizata de Consiliul Judetean, la presiunile demintarului.
Preluarea Nefrologiei nu a fost insa posibila, deoarece exista deja un parteneriat mai vechi, prin contract ferm, cu o firma din Focsani, care asigura de multi ani dializarea intr-o cladire moderna, vecina cu spitalul.
Societatea comerciala respectiva a investit mult si nu mai era loc pentru o alta companie.
In acest context, ar fi urmat cadoul cu dedicatie de la spalatorie, iar conducerea spitalului a cantat cum i s-a dictat.
Si asta in conditiile in care spitalul arata sub orice critica. Paturi ruginite, cearafuri rupte si pereti scorojiti
Medicii se feresc sa vorbeasca despre lipsurile din unitate. Se bucura in schimb cand cineva ii intreaba pe bolnavi daca au sau nu tot ce le trebuie, in speranta ca vocile acestora vor fi auzite.
Despre binele bolnavilor dar si al celor care au de castigat din afacerile cu spitalul am incercat sa il intrebam pe presedintele Consiliului Judetean, in subordinea caruia este acum spitalul. Am fost anuntati ca tocmai intrase intr-un concediu medical. Vicepresedintele sustine insa ferm ca s-a avut in vedere doar interesul pacientilor.
Conform Registrului Comertului, la firma in cauza 50% dintre actiuni apartin fratelui deputatului Marius Rogin, iar auditor apare o alta ruda, o femeie al carei nume se regaseste si in declaratia de avere a deputatului, la capitolul datorii. E vorba de o matusa care l-a imprumutat pe Marius Rogin cu 85.000 de euro, suma nereturnata deocamdata. La spalatorie, femeia a primit mandat de auditor pana in 2013, fix anul in care expira si contractul firmei cu spalatoria. Deputatul nu vede nicio problema in toata achizitia.
Actualul manager al spitalului nu s-a gandit sa intervina si sa deranjeze cu vreun audit, contractul deja mostenit. Ar trebui sa stabileasca daca licitatia a respectat legislatia, daca e rentabila pentru spital si eventual sa anuleze contractul. Directoarea tine partea Consiliului Judetean - explicabil, din doua motive: este un for superior care ii asigura finantarea si doamna este in acelasi partid cu sefii de la Consiliu.
Sub actuala conducere insa, au fost deja comandate studii, pentru noi afaceri la cheie. Studiile arata cat de rentabila este externalizarea mai multor servicii si sectii din spital. Pe hartie calculele denota numai eficienta, in spate ar fi numai interese.
Iar in fata risipei, putine sunt cazurile in care institutiile de control de la centru se implica.
In vara anului trecut aflam ca un pacient a dat in judecata Spitalul din Targu-Mures, dupa ce i-au fost montate la Institutul de Transplant al unitatii trei stenturi coronariene pe care le-a platit cu 7.000 de euro. Barbatul nu a dorit sa accepte tipul de stenturi care existau in stocul unitatii medicale, pe motiv ca tot ce s-a adus in ultimii trei ani in depozit este de slaba calitate.
Instanta i-a dat dreptate pacientului, insa nimeni nu a facut o ancheta legat de cine furnizeaza spitalului stenturi proaste, desi vitale pentru bolnavii de inima.
Sase luni mai tarziu aflam ca achizitia de stenturi in spital face obiectul a doua scandaluri de proportii, iar la mijloc sunt sute de mii de euro, scurse din bugetul unitatii.
In primul caz Autoritatea pentru Monitorizarea Achizitiilor Publie a descoperit, in urma unei sesizari venita din interiorul spitalului, ca insusi seful comisiei de achizitii din spital a derulat contracte de sute de mii de euro, printr-o firma detinuta de mama acestuia.
Inspectorii Agentiei pentru Monitorizarea Achizitiilor publice sustin ca pentru a nu da de banuit seful de la achizitii, Ion Galatescu, a falsificat un document al Registrului Comertului stergand numele mamei din dreptul actionarului, trecand un nume fictiv pentru ca legea nu i-ar dat dreptul sa atribuie contracte rudelor.
Astfel numai in 2011 a castigat un contract pentru achizitia de stenturi, in valoare de 100.000 de euro. Prins dupa derularea achizitiei a fost dat afara din spital si a primit o amenda fara sa fie obligat sa dea banii inapoi.
Oficial, managerul spitalului nu a vrut sa comenteze.
L-a desemnat pe purtatorul de cuvant sa disculpe conducerea unitatii.
Inspectorii ANRMAP au decis a este vorba de un conflict clar de interese, insa pentru contractele precedente nu se mai poate face nimic.
Tot despre un conflict de interese, si tot la Cardiologie, in acelasi spital, vorbesc si inspectorii Agentiei Nationale de Integritate. Persoana vizata: seful sectiei de cardiologie, profesorul Sandor Benedek. Datele verificate de inspectorii ANI arata ca spitalul a avut in ultimii ani colaborari pe sume fabuloase, cu firme apropiate sau in care este actionar specialistul cardiolog.
In primul rand ANI a sesizat instantele de judecata ca medicul, in calitate de sef al sectiei de Cardiologie, nu ar fi trebuit sa deruleze contract de servicii cu spitalul, prin indermediul unei firme la care este actionar.
Profesorul, un nume sonor in oras, este actionar la o clinica privata, dotata cu un computer tomograf. Spitalul a semnat un contract cu clinica pe o luna de zile, prelungit ulterior la un an, pana in 2011. Conform colaborarii, de cate ori s-a stricat tomograful de la spital, adica de foarte multe ori, pacientii erau trimisi la clinica medicului Benedek.
Cardiologul spune ca este vorba de o intelegere cu directorul spitalului, pe care-l considera la fel de vinovat pentru acest contract. Profesorul Benedek e surprins ca odata cu verificarile inspectorilor de integritate, seful spitalului s-a dezis de el.
Nici in acest scandal managerul spitalului nu vrea sa comenteze oficial.
In varianta oficiala a conducerii, managerul e curat ca lacrima.
Pe principiul "daca sunt hoti, asta este", conducerea spitalului a aprobat si alte achizitii dubioase, de sute de mii de euro, cu alte cateva firme de care este legat numele profesorului Benedek.
Acestea sunt "bubele" de care pomeneste managerul. Verificarile inspectorilor ANI arata si ca firme ale unor medici angajati in clinica profesorului Benedek au derulat contracte de peste 400.000 de euro cu spitalul. Conform legii, aici nu poate fi vorba de conflict de interese, cat timp profesorul nu a semnat pentru toate aceste achizitii. Pentru afacerea intre spital si clinica, inspectorii de integritate cer managerului sa-l demita pe profesor.
O situatie penibila arata ca in listele furnizorilor cu spitalele romanesti exista sute de firme de bloc, care primesc cadou peste noapte milioane de euro. Cei cu adevarat responsabili sunt greu de dovedit, anchetele se pierd in ceata, iar procesele tergiverseaza chiar si atunci cand e vorba de fraude clare.
Adela Dode este fostul contabil al Spitalului din Cernavoda. Ea, sotul ei si alte trei colege sunt cercetati de doi ani pentru delapidare.
Afacerile cu spitalul s-au derulat prin intermediul unei firme de apartament, aflat la marginea orasului, in cel mai sarac cartier, Columbia.
Acum sunt cercetati intr-un dosar complex de frauda, alaturi de alte doua angajate din spital, fosta sefa de la achizitii si cea de la personal. Procurorii sustin ca ar fi pagubit spitalul in ultimii trei ani cu 2,2 milioane de lei, adica aproape 1 million de dolari.
Banii se scurgeau din bugetul spitalului in contul firmei celor doi soti. Practic, societatea respectiva nu presta niciun serviciu pentru spital, nu i-a livrat niciun bun. In acelasi timp, unitatea acumula datorii uriase catre furnizori.
Efectul? In cel mai nou spital de stat din Romania, inaugurat in 2001, e semiintuneric. La fiecare etaj sunt aprinse cate doua becuri slabe. Caloriferele sunt reci, bolnavii stau in paturi imbracati gros. Se face fortat economie, cat timp la furnizori datoriile sunt uriase.
Controalele de la acelasi spital au scos la iveala o alta disparitie halucinanta, pentru care nici pana in ziua de astazi nimeni nu este cercetat. Lipsesc conducetele de cupru de la instalatia de oxigen.
Consecinta loveste tot in bolnavi, iar medicii lucreaza ca pe front: si la Terapie Intensiva, si pe saloane gasesti butelii ruginite de oxigen. Pentru o anestezie in blocul operator, medicii pun mai intai mana pe cheia franceza, apoi pe bisturiu.
Toate aceste aberatii au loc intr-un sistem bolnav, ce pare intentionat tinut in coma. Lipsurile din spitale sunt mentinute tocmai pentru a favoriza afacerile celor care conduc aceste institutii.
Directorul Ion Popescu este cunoscut pe plan local drept managerul care taraganeaza de ani buni instalarea unui computer tomograf in spitalul pe care il conduce. Toti pacientii ajung la o clinica privata, unde este singurul tomograf din oras.
Un pacient, ajuns in stare grava la Spitalul Judetean Tulcea, este pus iar pe drumuri. Cu ambulanta spitalului este trimis pentru tomograf la clinica privata a directorului. In spital, exista acest aparat medical ultraperformant, dar zace in folie, cu praful de doua degete pe el.
Managerul spitalului da vina pe birocratie, pe institutiile statului care nu ii pot da rapid autorizarile.
Trimiterea hartiilor la Directia de Sanatate Publica si la Comisia pentru Activitatilor Nucleare, este tot in puterea managerului.
Pana la reglementarea situatiei, bolnavii platesc din propriul buzunar pentru tomografii, la clinica unde managerul de spital este actionar impreuna cu sotia, conform registrului comertului.
De altfel, in fata clinicii e un continuu du-te-vino, pentru ca salvarile transporta non-stop pacienti adusi din trei judete. Iar vadul clinicii este asigurat chiar de medicii specialisti in subordinea sefului lor.
Intre spital si clinica nu exista un contract semnat pentru furnizare servicii, asa ca managerul stie ca nu va fi cercetat pentru conflict de interese. Afacerea merge struna pe spinarea bolnavilor, care in teorie au de ales daca vor sau nu investigatii. In practica, angajatii povestesc ca pacientii n-au incotro.
Despre afacerea cu banul jos stiu si oficialii de la Consiliul Judetean, care nu au reusit in toti anii trecuti sa livreze fondurile necesare pentru un tomograf, desi vorbim de un spital judetean. Insusi Presedintele Consiliului, care ar putea decide alocarea de fonduri pentru un tomograf, este nasul managerului.
De altfel starea jalnica a spitalului e dovedita de pacientii care i-au trecut pragul. Un barbat internat la sectia de fizioterapie a imortalizat nopti de cosmar. La adapostul intunericului, pe sectii, paturile si mobilierul sunt invadate de gandaci, atrasi de mancarea bolnavilor.
Ca sa aflam mai multe despre scurgerile de fonduri din sistem am vrut sa stam de vorba cu actualul Ministru al Sanatatii, Ladislau Ricli. Am aflat insa ca si el se afla intr-o situatie asemenatoare.
In aprilie 2011, Spitalul Clinic Municipal din Oradea, unde ministrul era la vremea aceea director medical, a semnat un contract de furnizare pentru legume si fructe pentru cantina cu o firma unde actionar este ginerele lui Ridli.
Ginerele ministrului sustine ca achizitiile sunt perfect legale. Pallag Csaba detine doar cinci procente din partile sociale ale sereleului care furnizeaza alimente spitalului. Tot Pallag este persoana de contact a firmei. Firma este din 1992, ginerele a intrat ca actionar in 2007, fix inainte sa inceapa contractele cu spitalele din judet.
De altfel, societatea a castigat contracte de achizitii si cu spitalul din Baile Felix, chiar in perioada cand manager al unitatii medicale era fiul ministrului Ritli, cumnat al lui Pallag Csaba.
In 2010, descentralizarea a insemnat trecerea a 370 de spitale catre Consiliile Judetene, si in aceasta zona s-au transferat si interesele. Unitatile care au ramas in functiune sunt la mana autoritatilor locale, care le controleaza activitatea. Dupa descentralizare, nu mai poate tine o evidenta nationala a finantarilor catre spitale si nici a banilor cheltuiti pe achizitii.
Legal nu inseamna ca e si eficient. Vorbim despre un sistem sanitar in colap, insa tocmai cei care ar trebui sa-l resusciteze il lasa sa moara. Nu putem vorbi despre spitale performante cata vreme mare parte dintre cei care le conduc nu-si vad decat propriile interese.
Milioane de euro se scurg anual in conturile unor firme care stiu ce tratament trebuie sa le administreze celor care conduc sistemul. In tot acest timp, pacientii fie se prapadesc din cauza lipsurilor fie isi cauta salvarea in alte tari in care nereguli ca cele de la noi ar fi pedepsite cu inchisoarea.
