Intermediarii "rezolva" in cateva ore dosare care stagneaza chiar si 10 ani. Ce inseamna "sa ai PCR"

La Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, zeci de mii de mostenitori astepta de mai bine de zece ani sa-si primeasca drepturile banesti, in vreme ce altii, care cauta intermediari, le primesc in timp record.

Intram in culisele unor afaceri in care actori principali sunt oamenii cu relatii, functionari corupti si oameni de rand care, disperati, isi cauta dreptatea la CEDO. 

Cum arata o inepuizabila sursa de risipa, din care se scurg preferential banii statului, favorizand mita si traficul de influenta?

Citește și

Cum a distrus statul porcul romanesc si de unde importam fripturile? Duminica, la Romania, te iubesc

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, institutia care ar fi trebuit sa despagubeasca mostenitorii averilor confiscate de comunism, locul in care ei ar fi trebuit sa-si gaseasca dreptatea.

In fiecare an, din bugetul statului autoritatea primeste 40 de milioane de euro, pentru a despagubi fosti proprietari. Culmea e ca, desi banii nu sunt putini, in unele cazuri oamenii astepta de mai bine de zece ani sa primeasca drepturile banesti care li se cuvin. Unii chiar le incaseaza, insa doar dupa ce apeleaza la intermediari, care se posteaza zilnic in fata insitutiei. 

De la micii intermediari, pana la cei care le rezolva cu adevarat problema, drumul e lung plin de comisioane 

Pentru inceput, solicitantul e preluat de la poarta insitutiei de micul intermediar, cel care cunoaste un altul, care la randul lui stie pe cineva din interiorul Autoritatii, care mai departe, contra unui comision gras, favorizarea rezolvarea dosarului.

Ca sa intelegem mai bine fenomenul, ne-am dat drept mostenitori care astepta rezolvarea cazului lor.

Trei la suta din suma pe care o are omul de primit, doar pentru a-l pune in legatura cu pestele cel mare. Pentru a ajunge la pestele cel mare, clientul mai trebuie sa renunte si la alte procente, care variaza intre 25 si 50% din despagubire, in functie de influenta pe care o are in Autoritatea pentru Restituirea Proprietatilor. Omul cu realtiile este cel care plateste functionarul din interiorul insitutiei si de cele mai multe ori suma se imparte la jumatate.

In Romania sunt 100.000 de proprietari care cer despagubiri, iar ultimele date arata ca pana acum nu au primit bani decat 9%, adica in jur de 10.000 de urmasi. Restul de 90.000 de dosare astepta sa capteze interesul oficialilor.

Aici intra in scena micul intermediar. Nici bogat, nici sarac, bun la vorba, atent la oamenii care intra pe poarta institutiei, el e cel care face parte din comitetul de primire.

In urma cu 2 luni, Stirile Protv au demonstrat ca desi se schimbase conducerea, care promitea dreptate mostenitorilor, in realitate nu se intamplase nimic.

Reportajul ii aducea in prim plan pe intermediarii care se afiseaza zilnic in fata sediului Autoritatii, la vanatoare de clienti. E vorba de interpusi ai unor investitori misteriosi, care, la randul lor, cumpara dosarele care asteapta rezolvare de multi ani. Dupa ce iau comisioane de la fostii proprietari, ei sunt cei care platesc mai departe oameni din interiorul insitutiei, pentru a urgenta favorizarea cauzei.

Vanzarea drepturilor litigioase este legala, insa doar daca se face inainte ca solicitantul sa obtina o hotarare de acordare a despagubirilor. Ori intermediarii sunt dispusi sa cumpere tocmai acele dosare cu hotarare emisa, unde fostilor proprietari li s-a recunoscut deja oficial dreptul la despagubire si mai asteapta doar sa le fie virati banii.

Asa ca este absolut ilegal modul in care investitorii fantoma, care negociaza prin interpusi, reusesc sa obtina rapid banii dupa care omul de rand asteapta si cate un deceniu.

Sefii din Autoritate sunt contrazisi zilnic, la nici 30 de metri de biroul din care fac declaratii.

Nici dupa difuzarea reportajului de la ProTV, vanzarea dosarelor de restituire la poarta institutiei nu a fost deranjata.

Acelasi individ a fost filmat in urma cu 3 saptamani, nu s-a intamplat nimic de atunci, continua mai departe sa-si racoleze clienti, chiar din fata sediului ANRP. Vine in fiecare dimineata, se afiseaza la poarta si ii abordeaza pe toti cei care vin cu diverse probleme la Autoritatea pentru Restituirea Proprietatilor.

Totul e pe fata si in fata institutiei, unde sunt masini inscriptionate cu anunturi de cumparare. Ne-am dus cu una dintre inregistrari la actualul Presedinte al Autoritatii. O filmare in care intermediarul explica amanuntit cum, daca ai de recuperat 500.000 de lei cu hotarare de acordare aprobata, primesti jumatate, daca accepti ajutorul unor indivizi descurcareti.

Barbatul spune si ce face reteaua cu cealalta jumatate. 10.000 de euro ar fi spaga la un singur dosar, platita unei angajate din interiorul institutiei, pentru rezolvarea cazului.

E foarte greu sa-ti recunosti incompetenta. Lucrurile sunt cat de poate de clare. Intermediarii vin zilnic la poarta institutiei, iar oficialii se fac ca nu inteleg sau nu-i vad. Cert este ca oficial, timp de 6 luni au fost sistate toate platile pentru despagubiri, iar in institutie se fac verificari minutioase.

Anuntat ca a fost filmat cu camera ascunsa, intermediarul si-a schimbat complet declaratia. Spune ca reprezinta persoane cu... multa rabdare, dispuse sa astepte la randul lor multi ani, pentru recuperarea sumelor.

Cert este ca dupa difuzarea acestui reportaj, sefii institutiei au comandat un audit, care s-a lasat cu demiterea unui vicepresedinte al ANRP, ceruta chiar de premierul Mihai Ravan Ungureanu.

Abia anul acesta reprezentantii Autoritatii pentru Restituiri au stabilit ca institutia functioneaza intr-un haos total. Auditul a demonstrat pentru prima data in istoria institutiei ca nu poti identifica clar cine si cat a primit in numele fostilor proprietari.

Echipa de control a constatat ca "plata despagubirilor nu a fost efectuata cronologic, in ordinea emiterii titlurilor de plata". Au fost identificate cazuri in care plata a fost efectuata in aceeasi zi in care a fost data aprobarea, in timp ce la polul opus, alti solicitanti stau cu aprobari primite de 5 sau chiar 10 ani, fara sa le fie virati banii. Nimeni nu poate preciza dupa ce criterii preferentiale se acorda despagubirile, de ce unii asteapta ore de la aprobare si altii ani.

Iar ca intreaga procedura de despagubire sa fie o nebuloasa, acelasi audit arata ca in Autoritate functioneaza mai multe structuri, cu aceleasi atributii. Dosarele depuse ajung la birouri diferite, parca special pentru a nu avea o abordare unitara in ce priveste solutionarea cererilor. 

Auditul a mai demonstrat un lucru grav. Au fost facute plati catre diversi imputerniciti ai romanilor care au facut cererile initiale, desi acesti interpusi aveau misiunea doar sa se ocupe de demersurile legale, de depunerea de documente. La final, banii au fost virati in conturile imputernicitilor, nu ale depunatorilor initiali. Mai exact, numai in anul 2010, in 93% din cazuri Autoritatea a cordat despagubiri unor persoane imputernicite.

Si in timp ce proprietarii de drept sunt in fiecare an condamnati la o lunga asteptare, singurul lucru cert este degradarea cladirilor.

Si ca harababura sa fie si mai mare, inspectorii de audit au consemnat ca in institutie nu poti verifica daca se acorda la fel de multi bani cat se aproba. Adica "Nu exista o situatie a titlurilor de plata... astfel incat aceasta situatie sa fie comparata cu extrasele de cont."

O doamna, mostenitoare a unui proprietar de terenuri, care cere despagubiri si nu le primeste, sustine ca umilinta e cu atat mai mare, cu cat oamenii sunt convinsi de oficialii ANRP ca e criza, nu sunt bani, dar intermediarii descurcareti au parca fonduri puse special deoparte.

Si in tot acest context halucinant, Ministerul Finantelor a tot aprobat cate 150 de milioane de lei pe fiecare an, adica in jur de 40 de milioane de euro pe an, pentru solutionarea dosarelor. In total s-au adunat sute de milioane de euro, livrati pe tava direct in suveica intermediarilor.

Si ne referim la pestii mari, pe care solicitantii de despagubiri nu-I cunosc, nu intra in contact cu ei si nu stiu cine sunt, pentru ca la randul lor ii expun pe intermediarii mici. Fac parte din structuri si domenii care n-au nici o legatura cu restituirea proprietatilor, insa ei au prea multe legaturi cu oamenii din interior. 

Un preot din Chitila, intermediar "cu relatii" la orice institutie

Intr-o dimineata racoroasa de aprilie, in curtea Bisericii Sfantul Ioan Botezatorul din Chitila, e pelerinaj. Nu la moaste, sau la altar ci la biroul preotului paroh, Ioan Alexandrescu. Cunoscut in zona ca fiind omul cu realtii, care rezolva orice si promite ajutor oricui.

Pana aici nimic anormal, doar ca preotul Alexandrescu a tinut atat de mult sa vina in ajutorul romanilor, incat a ajuns inculpat intr-un dosar de coruptie si a stat cateva luni in arest.

Rechizitoriul procurorilor il descrie pe parinte ca fiind un intermediar abil, care, ajutat la randul lui de un interpus, a incercat sa urgenteze niste dosare pe langa Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor privind acordarea de despagubiri unor cetateni care l-ar fi platit pentru asta.

In lantul intermediarilor, omul e mai sus de indivizii care isi fac veacul de la poarta institutiei, pentru ca in cazul sau, munca de teren, gasirea clientilor, era in sarcina interpusului cu care a lucrat pana sa fie prins. Procurorii vorbesc de acuzatii grave.

Ciocoiu Victor e micul intermediar, cel care-i livra clientii. Afacerea lor a fost demascata in urma unui flagrant, pornit de la un denunt. 3 verisoare, femei in varsta, au platit peste 20.000 de euro ca sa poata sa recupereze 100.000 de euro, pe care ii asteptau de 9 ani, drept despagubire pentru niste terenuri pierdute in fostul Cadrilater de statul roman in al doilea razboi mondial.

Pentru asta au apelat la Victor Ciocoiu, vechi intermediar cu state grele de plata pe langa parintele Alexandrescu, care se lauda ca are intrari in toate institutiile.

Singurul cu care au vorbit era intermediarul Ciocoiu, fara sa aiba habar ca in ecuatie aparuse si un preot. Au aflat despre el abia la audieri, la Tribunalul Constanta.

In primavara anului trecut, Ciocoiu, care se afisa laudandu-se ca poate rezolva dosare, a fost prins in flagrant la Constanta, in timp ce primea bani de la o denuntatoare. Asa s-a aflat si de parintele Alexandrescu. Iar acum anchetatorii incearca sa afle cum preotul de la Chitila rezolva rapid dosarele, in timp ce reprezentantii Autoritatii pentru Restituiri le comunicau solicitantilor an de an ca nu sunt bani.

O doamna, care apare in rechizitoriu ca fiind beneficiara serviciilor celor doi, declara sub protectia anonimatului ca e surprinsa de faptul ca doar cei doi intermediari sunt cercetati, in vreme ce functionarii care le faciliteaza serviciile sunt liberi.

Administratorul Bisericii Sf Ioan Botezatorul din Chitila si mana dreapta a parintelui Alexandrescu spune ca la mijloc e vorba de o inscenare.

Parintele e in continuare paroh la Chitila, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Nu este insa disponibil pentru relatii cu presa si cand vine vorba de explicatii filmate, e scump la vedere, chiar daca am incercat sa-l contactam in repetate randuri.

Am cautat sa aflam mai multe despre parintele Alexandrescu, sa intelegem cine este si cum este vazut de societate. La preotul paroh poti ajunge doar daca vii trimis de cineva, ori dupa discutii in prealabil, cu angajatii de la Biserica, pe la colturi. Dupa ce a fost arestat, oficialii Protoeriei Ilfov-Sud, la care este arondata parohia de la Chitila, au scos de pe site fotografia parintelui paroh.

Asa il stiu si oamenii din comuna natala Nedelea, in judetul Prahova. Descurcaret si influent. Ca rezolva multe nu e o mirare pentru ei, insa au semne serioase de intrebare ca ar fi preot.

Ce nu spun consatenii parintelui s-a plans oficial, la Procurorul General al Romaniei, un enorias din Chitila. Un enorias, al carui tata a fost preot la aceasta biserica, cere sa fie investigat modul in care parintele a ajuns sa imbrace hainele preotesti.

Alexandru Costache a intrat in posesia unor copii dupa unele documente de absolvire ale parintelui. Le-a studiat atent si sustine ca preotul a luat fix aceleasi note si cand a terminat liceul din Campina, si cativa ani mai tarziu, la absolvirea unui seminar Teologic in Arges.

Acest lucru nu inseamna obligatoriu ca suntem in prezenta unui fals prin care sa fi ajuns preot, ci este posibil ca parintele Alexandrescu sa fie extrem de consecvent si sa fi luat la diferenta de cativa ani, fix aceleasi note, iar coincidenta sa fie atat de mare, incat sa vorbim pana si de aceleasi zecimale.

In prezent nu exista nicio confirmare oficiala de la o autoritate competenta, care sa ateste ca diploma este un fals, sau a fost acordata pe nedrept. Avem insa raspunsuri de la cel mai inalt nivel, din Arhiepiscopia Argesului, care confirma ca la Seminarul Teologic respectiv au fost probleme si intreaga conducere a fost destituita.

La Constanta, pe procurorii din procesul intermedierilor la Autoritatea pentru Restituiri nu ii intereseaza daca parintele a ajuns sa il slujeasca pe Domnul in baza unor falsuri, ci mai degraba cine il slujeste pe el in Autoritatii pentru restituirea proprietatilor. Stiu insa ca preotul a mai fost in trecut sub incidenta legii penale.

La Chitila, preotii spun ca nici procesul penal pe restituiri, nici acuzatiile de frauda la intrarea in preotie, nu afecteaza activitatea bisericeasca a parintelui. Cert este ca pe site-ul oficial al Protoeriei Ilfov-Sud apare mentiuna ca parintele Alexandrescu a primit in 2009 de la insusi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, distinctia de „iconom", pentru merite deosebite. Iar acest fapt e confirmat si de preotii din Chitila.

Intrebati oficial, preotii ne-au aratat un document de la forurile superioare de la Protoerie, din care reiese ca li s-a interzis sa comenteze despre situatia parintelui paroh.

Inca nu e clar cine era omul din interiorul insitutiei care il servea pe parinte, un lucru insa este cert: in ultimele luni, oameni importanti din interior au fost arestati pentru afacerile pe care le derulau pe banii oamenilor necajiti.

Arestari pentru trafic de influenta la ANRP 

La sfarsitul verii 2011, subsecretarul de stat Remus Baciu, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, a fost arestat, fiind acuzat de trafic de influenta. In acelasi dosar a fost arestata si Camelia Andrusenco, prin intermediul careia vicepresedintele ar fi pretins 15% dintr-o despagubire de 10 milioane de euro.

Iar femeia presupus intermediar are o lunga cariera in sfera guvernamentala si bineinteles multe relatii sus-puse. A fost in trecut sefa de cabinet a premierului Radu Vasile, mai tarziu consiliera personala a ministrului Cristian David, dar si asistent ministru la Agentia pentru Strategii Guvernamentale.

Asadar, cei doi ar inchide cercul intermediarilor si ne demonstreaza ca la nivel inalt, cand vorbim de sume mari, actorii sunt factori de decizie din aceste insitutii. Desi toata lumea stia ce se intampla in institutie, nimeni n-a stopat fenomenul, pentru ca s-ar fi ajuns intr-o situatie si mai grava. Daca toate dosarele erau analizate legal si in termen, Romania n-ar fi putut suporta financiar plata tuturor dosarelor.

Guvernul vrea mai nou sa limiteze despagubirile fostilor proprietari la 15% din valoarea imobilelor, iar platile sa se faca esalonat, pe o perioada de 10 ani. In varianta actuala, legea nu prevede o limita a despagubirilor, iar dupa aprobare, suma e virata in 2 transe, in maxim 2 ani consecutivi. 

Din start, solutia guvernantilor de modificare a legii creeaza controverse. Fostii proprietari nu sunt deacord cu limitarea la 15% a despagubirilor, considerand ca cei care nu au primit inca la valoarea totala vor fi discriminati. Reprezentantii lor s-au plans la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Dosarele nerezolvate pana acum ar trebui finalizate in 5 ani, conform proiectului guvernantilor. Solutia nu e acceptata de fostii proprietari, care ameninta ca vor apela la CEDO, iar asta ar putea duce la un risc enorm pentru bugetul tarii.

Din banii romanilor pentru sanatate, drumuri, invatamant si multe alte domenii, statul ar putea fi obligat de instantele europene sa acorde despagubiri de 16 miliarde de euro, colosal si paralizant pentru bugetul unei tari cum este Romania. Adica 70 de miliarde de lei, numai despagubiri in bani pentru proprietatile nationalizate de comunisti.

Pana acum, romanii au castigat pe banda rulanta prosecele intentate la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, unde s-au inregistrat si cate 8.000 de decizii pe an, favorabile fostilor proprietari. E motivul pentru care CEDO a sistat judecarea acestor procese si a somat Romania sa rezolve legislativ situatia. Autoritatile au avut timp, dar nu au deranjat afacerea intermedierilor.

In iulie anul acesta va expira termenul de 18 luni acordat de CEDO statului roman, interval in care trebuie revizuita legislatia in materie. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a sugerat din start limitarea despagubirilor ca posibila solutie, dupa ce institutia a fost asaltata in ultimii ani de plangeri venite din Romania. Pana la noi legiferari, persista un sistem corupt, care mascheaza sub o forma legala, modul preferential in care sunt acordate de ani de zile despagubirile fostilor proprietari.

Banii se scurg pe filiere obscure, in timp ce Romania ramane oficial codasa Europei la capitoul restituiri. Acolo unde nu sunt proceduri clare, apare „bunul plac" al functionarului si implicit posibilitatea ca acesta sa fie corupt. O cutuma intretinuta pana acum chiar de cei obligati sa schimbe asta, iar in 12-lea ceas CEDO ne mai arata o data ca la noi drepturile omului se cumpara cu bani grei. 

×

ULTIMELE STIRI

ONU denunţă o „evoluţie îngrijorătoare” după utilizarea de către Rusia a unei noi rachete balistice în Ucraina

Sondajele l-au subestimat încă o dată pe Donald Trump. Experţii încep să bănuiască de ce

Angela Merkel îl descrie pe Trump fără menajamente în cartea sa de memorii. „Este modul în care priveşte lumea”

CELE MAI CITITE

Ținta din Rusia atacată de ucraineni cu 12 rachete britanice Storm Shadow. Asaltul Kievului i-a îngrozit pe ruși

Cum ne afectează alcoolul sănătatea. Cantitatea care poate fi consumată pe săptămână

Cod Roșu de viscol foarte puternic, cu vizibilitate aproape zero, în România. Au fost emise și alte alerte de vreme rea

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5