Ministrul Finantelor promite scoli renovate si un nou spital de arsi, nu si bani de Catedrala. „Biserica sa ia fonduri UE"

Proiectul de buget pe 2016 publicat de Ministerul Finantelor este mult mai generos cu unele domenii. Anul viitor, cheltuielile bugetului de stat cresc cu aproape 16 miliarde de lei, in timp ce veniturile urca cu doar 3,6 miliarde de lei.

In consecinta, deficitul urca de la 1,2 la 2,95 la suta din PIB, adica foarte aproape de limita de 3% acceptata de Uniunea Europeana. Deficitul ar putea depasi acest prag daca in timpul dezbaterilor parlamentarii vor aduce amendamente prin care sa mareasca cheltuielile.

Ministrul Finantelor, Anca Paliu, explica toate masurile luate in considerare de bugetul pentru anul viitor.

Salariile, pensiile cresc anul viitor?
Da. Acest buget este construit pe baza legislatiei aprobate recent, adica am luat in consifderare cresterea de pensii de 5%, incepand cu 2016, cresterea salariilor cu 10%, pentru categoriile de personal din sectorul public care nu au primit cresteri salariale in cursul anului, plus toate masurile Codului Fiscal.

Citește și

Pe cine da vina Liviu Dragnea pentru caderea guvernului Ponta. Dezvaluiri din culisele demisiei, ACUM la "Dupa 20 de ani"

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Salariul minim pe economie va creste la 1200 de lei? Aceasta era o prevedere a fostului Guvern.
Salariul minim pe economie, are se aplica in sectorul privat, ramane la 1050 de lei. Cresterea pentru buget ar avea implicatii neutre, deoarece in sectorul public angajatii sunt la salarii brute superioare deja, ca urmare a cresterilor salariale din 2015, plus cele prevazute pentru 2016. Dar cresterea salariului minim ne face sa ne intrebam care va fi impactul asupra mediului privat. Nu spunem, in acest moment, ca va fi o crestere sau nu va fi, ci spunem ca am inceput o analiza sa vedem eventualele etape in care ar putea creste si impactul pe care il va avea asupra sectorului privat, pentru ca poate fi un efect de reducere a competitivitatii firmelor romanesti, astfel incat acestea sa fie nevoite sa renunte la o parte din salariati sau sa-si reduca productia sau exporturile. Ar fi dramatic pentru economia romaneasca.

Spuneti ca un salariu minim aplicat in sectorul privat ar indeparta investitorii?
Ar putea indeparta investitorii in anumite sectoare de activitate, de asemenea ar putea avea un efect ascuns de migrare a fortei de munca din zona alba spre cea gri sau neagra. Concret, o firma ar putea sa decida, in situatia in care i-ar fi greu sa plateasca un salariu minim mai mare, ca o parte din salariati sa fie platiti la negru, sa li se reduca normele. Cresterea ii poate afecta si pe cei nou intrati pe piata de munca, pe tineri, sau pe angajatii cu calificare redusa.

Cand veti avea gata aceasta analiza?
Un studiu de asemenea anvergura cred ca poate fi realizat in primul trimestru al anului 2016.

Programul "Prima casa" va continua?
Programul "Prima casa" s-a dovedit a fi un succes. Avem solicitari de majorari de fonduri pentru anul acesta si le vom da curs. Da, va continua in 2016. Am decis pentru anul urmator sa avem o reducere a volumului, de la 2.8 miliarde in 2015, la 1.5 miliarde pentru 2016 si o ajustare a costului creditului la conditiile de piata actuale. Concret, ne gandim ca marja de dobanda care se adauga la ROBOR sa se reduca de la 2.5 la 2%. Avem deja semnale din piata ca anumite banci acorda deja credite cu dobanda de 2% adaugata la ROBOR.

Scaderea aceasta de la 2.8 miliarde la 1.5 inseamna mai putine credite, chiar daca mai ieftine. De ce, daca este un program de succes?
Este adevarat. Pentru ca programul a fost gandit in 2010, cand economia romaneasca arata altfel: era in recesiune. El a fost gandit pentru a ajuta economia. In acest moment, atat veniturile disponibile ale populatiei au crescut, dar si activitatea economica s-a reluat. vedem cresteri pe zona de constructii, cresteri de peste 10% in sectorul bancar, chiar si creditele ipotecare si imobiliare au cresteri. In acest moment, cand economia si-a revenit, piata si-a revenit, statul trebuie sa se retraga pentru a preveni distorsiuni in piata.

Va continua sa scada aceasta suma?
In conditiile in care situatia economica va continua sa fie buna, este normal ca acest program sa continuie sa scada pana la epuizare.

Exista voci care spun ca 2.95% deficit bugetar este prea pe muchie, prea aproape de acea limita de 3% din PIB. Nu sunteti prea aproape de pericol cu acest deficit?
Este adevarat, suntem destul de aproape de aceasta limita de 3%, dar eu spun ca avem putine emotii. prognoza economica ce a stat la baza bugetului este una cu care Ministerul Finantelor Publice se simte confortabil. Ne bazam pe modelul macroeconomic al colegilor de la Comisia Nationala de Prognoze, este un model discutat si validat cu Comisia Europeana. Pe partea de venituri, am inclus in buget venituri la care am considerat a fi o evolutie certa pentru 2016. Nu am luat in considerare veniturile suplimentare din efecte de runda a doua.

Ce inseamna aceste "efecte de runda a doua"?
Inseamna ca aceste venituri suplimentare care raman in economie fie din reducerea taxelor, fie din cresterea salariilor, vor fi la randul lor puse la munca. Daca pana acum cumparam un produs de 100 de lei cu 124 de lei, acum vom plati 120 de lei. ramane o suma de 4 lei disponibila in buzunarul cetateanului, suma care va fi folosita mai departe pentru alte cumparaturi. Noi constatam si o tendinta crescatoare in fiscalizare si este un efort al celor de la ANAF, eforturi pe care le-au facut in mod sustinut in timpul anului.

Acest nivel de 3% este o ingrijorare care a fost pronuntata de Consiliul Fiscal, dar si de FMI, care comenteaza ca acest deficit nu este ceva potrivit pentru Romania. Credeti ca Romania are nevoie de un nou acord cu FMI?
Noi avem un principiu de baza: asigurarea predictibilitatii si stabilitatii fiscale pentru mediul de afaceri si ne asteptam ca mediul de afaceri sa reactioneze pozitiv si sa creasca investitiile in economia romaneasca. Acestea sunt alte efecte de runda a doua pe care sunt convinsa ca le vom vedea, dar pe care noi nu le-am inclus in partea de venituri. In ceea ce priveste ingrijorarile transmise de Consiliul Fiscal si FMI, acesta este rolul dumnealor, dar sunt increzatoare in cifrele cu care am pornit la intocmirea bugetului. Romania este tara membra a FMI, asadar avem consultari anuale cu aceasta institutie. Ei elaboreaza un studiu despre economia fiecarei tari membre, fac recomandari la final. Noi vom avea in continuare relatii cu FMI, de la care primim si asistenta tehnica. In ceea ce priveste un acord de imprumut, Romania nu are nevoie in acest moment de un imprumut, iar in zona balantei de plati, acolo unde FMI intervine in cazul dificultatilor externe, acolo se incheie un acord. Dar Romania nu este in aceasta situatie acum.

Nici macar ca o centura de siguranta?
Eu cred ca trebuie sa demonstam ca suntem in stare sa conducem politicile publice fara asistenta din partea FMI.

Vedeti anul electoral 2016 ca un risc pentru bugetul prezentat?
Dintre riscurile la care ne-am uitat, unul este legat de anul electoral. In acelasi timp, avem semnale poizitive din partea partidelor care par sa fi inteles faptul ca bugetul pe 2016 cuprinde deja toate actele normative aprobate recent, are aceasta relaxare fiscala si ca o relaxare fiscala suplimentara nu este benefica Romaniei.

Veti merge saptamana viitoare in Parlament cu acest buget, la care vor veni alesii cu amendamente. Sunteti pregatita sa faceti fata? Aveti bani pentru ce cer parlamentarii?
Avem o situatie economica foarte buna, dar trebuie sa fim putin atenti pentru ca mai mult decat aceasta relaxare fiscala si cresterile salariale in toate domeniile, nu prea putem acomoda si alte solicitari.

Zero amendamente in Parlament?
Nu neaparat zero amendamente, putem modifica anumite cheltuieli sau venituri, dar in interiorul acestei anvelope.

Zero lei pentru construirea si repararea lacasurilor de cult, zero pentru restaurare si conservare. De ce?
In anul 2016 acordam cresteri salariale atat pentru personalul clerical, cat si pentru cel neclerical. Am facut un calcul; aceste cresteri salariale, de aproximativ 150 de milioane de lei, sunt comparabile cu sumele pe care le-am alocat in 2015 pentru constructii. Deci ceva bani suplimentari se duc in aceasta zona, de data aceasta pentru salarizare. Pentru constructii, Guvernul Ciolos si noi, in acest buget, am decis sa mergem mai mult pe zona de scoli, pentru ca este o problema. Avem nenumarate scoli in Romania care nu pot primi autorizatia de functionare, nu au toaleta in scoala. Vom acorda sume suplimentare pentru renovarea scolilor si aducerea lor in mileniul 3.

V-ati consultat cu Patriarhia? Ati anuntat ca va fi aceasta rubrica goala pentru 2016?
Biserica are la dispozitie venituri proprii si beneficiaza si de facilitati fiscale, deci pot fi continuate lucrari de constructie. De asemenea, se pot atrage si fonduri europene.

Sustineti impozitarea veniturilor Bisericii?
Cred ca ar trebui sa analizam aceasta idee, am vazut ca exista deja opinii pro si contra. Ce dorim noi sa facem este sa fim foarte transparenti in decizii.

La Ministerul Transporturilor scade suma. De ce?
A scazut in primul rand pe zona de co-finantare, pentru ca nu au fost implementate multe proiecte asa cum erau ele luate in considerare, dar avem alocari suplimentare pentru Compania de Drumuri, avem alocari suplimentare de la 3 miliarde la 4.2, plus alocari suplimentare din fonduri europene.

Aveti pusi deoparte bani si pentru acea portiune din autostrada care s-a surpat si se reconstruieste acum? O portiune pe care daca nu suntem in stare sa o terminam, va trebui sa o platim din banii nostri. Sunt prevazute aceste sume in buget?
Sunt prevazute toate sumele, da.

Ati lucrat si la FMI, si la Comisia Europeana. Cum este privita o tara care scade numarul de kilometri de autostrada construiti, cu toate ca are banii si timpul pentru a-i construi?
Romania, in ceea ce priveste calitatea infrastructurii, nu sta bine. Exista un indice, iar Romania este inspre coada clasamentului. Daca ar fi sa corelam cifra cu sumele alocate pentru infrastructura, atunci imaginea este clar in defavoarea noastra.
Practic, alocam destul de multi bani, fata de alte state, si calitatea este redusa.

Construim putin si prost?
Da, pe de alta parte avem si o diferenta destul de mare fata de tarile vestice, pe care incercam sa le prindem din urma. Ei au construit autostrazi timp de 30-50 de ani, timp in care noi nu construiam. Dar intr-adevar, cresterea calitatii si eficientei banilor publici este o prioritate pentru Guvernul Ciolos.

Pentru investitiile la sectorul transporturi, este o suma uriasa care ar trebui sa fie atrasa din fonduri europene. Romania are o experienta foarte proasta cu fondurile europene: nu reusim sa le atragem. Cum credeti ca vor sta lucrurile in 2016?
Anul acesta, avem o echipa foarte solida la Ministerul Fondurilor Europene si credem ca lucrurile se vor misca mult mai bine. De asemenea, legea achizitiilor publice ne va ajuta in ceea ce priveste investitiile publkice in general, dar si pe fonduri europene. Anticipam o absorbtie buna. Dar absortia extraordinara trebuie sa vina peste 1 an, doi, pe masura ce progresam in acest exercitiu financiar.

Pentru pensiile private, pilonul II, cresterea este minuscula. De ce?
Acest buget a fost construit pe baza acestor acte normative care au avut in vedere o relaxare fiscala semnificativa, am facut loc in buget cresterilor salariale, am dorit sa transmitem mediului de afaceri un mesaj de stabilitate si predictibilitate fiscala. A trebuit sa facem loc si cresterilor de pensii pilonul II si am decis reducerea, dar nu la zero, tocmai pentru a arata importanta acestui pilon. Suntem constienti de problema demografica a Romaniei si acest deficit al bugetului de pensii publice trebuie diminuat usor-usor si sa gasim modalitati de trecere la sistemul de pensii private. Acesta este trendul. Am facut loc intr-un buget atat de strans si unui 0.1 pentru pilonul II.

Deficitul la sistemul public este de aproximativ 14 miliarde de lei, este in continuare urias. Acolo care este solutia?
Politicile in ceea ce priveste pensiile sunt politici pe termen foarte lung, sunt gandite pentru 30-50 de ani. Trebuie sa ne uitam la aspectele demografice: de ce natalitatea scade si cum putem sa stimulam natalitatea.

Cum putem stimula natalitatea?
Prin a oferi nu numai bani mamicilor, dar si posibilitatea lor de a se reintegra in munca mai repede. Indemnizatia ramane la acelasi nivel. Romania se confrunta cu un deficit de crese. Pentru o mama este imposibil sa se intoarca mai repede la munca. In Belgia, de exemplu, cresele sunt la moda si mamele se intorc dupa cinci luni la munca si bebelusii merg la cresa. Aceasta este practica.

Ati mentionat in buget numarul de locuri de munca din economia oficiala: 3,5% in plus. De unde vor aparea cele 160.000 de locuri de munca noi?
Aceasta crestere a increderii mediului privat in economie consideram ca va aduce investitii autohtone, cat si straine, care generaza locuri de munca. In plus, consideram si masuri specifice de reducere a locurilor de munca la negru.

Care sunt cele mai interesante domenii de investitii straine?
Cele care presupun o pregatire medie a fortei de munca. Romania s-a mutat intr-o zona in care putem produce componente pentru masini, pentru calculatoare.

Vom putea plati cu cardul taxele si impozitele la ANAF anul viitor?
Da. Acest proiect este deja inceput si il vom implementa pana la sfarsitul anului.

Cine va plati comisionul?
Nu va plati contribuabilul comisionul. Acestea sunt detalii ale tranzactiei, in functie de volum, vom discuta si aceste procente, dar Ministerul Finantelor prevede chiar un proiect mai amplu.

In toate localitatile tarii va fi disponibila plata cu cardul?
Va incepe ca un program-pilot pentru marile orase, dar extinderea lui in toate orasele este o prioritate a mandatului meu. Si eu imi doresc de foarte multi ani sa ma duc sa platesc impozitele cu cardul.

Mutati fiscul online? Cand vom vedea administratia online?
Lucram la acest proiect si vrem sa reducem numarul de drumuri, in general, la institutiile statului. Acum am inceput o evaluare a bazelor de date pe care diferite institutii publice le-au dezvoltat in timp. Ele trebuie evaluate si conectate. Cred ca in mai putin de un an, pentru anumite zone. Si inregistrarea unei masini este o operatiune destul de complicata, in momentul de fata.

Pastrati "Loteria Bonurilor Fiscale"?
Da, pastram aceasta metoda, pentru ca oamenii au dezvoltat deja un instinct de a cere si a pastra bonul fiscal. Este o practica buna si dorim sa o incurajam.

Cheltuielile de investii, acolo aveti o crestere importanta, de la 33 de miliarde de lei la 37.7 miliarde de lei, in conditiile diminuarii fondurilor europene. Pe ce vor fi cheltuiti acesti bani?
Vom avea cheluieli suplimentare la sanatate, de circa 3.1 miliarde lei, vom avea cheluieli suplimentare pe zona de educatie, un plus de 9.6%, dar mai ales pe zona de Cercetare si Dezvolatare: vom avea aici o crestere de 23%. Zona de educatie este foarte importanta pentru Guvernul Ciolos: ne uitam la scoli, la cercetare si dezvoltare, pentru ca este important sa avem o forta de munca mai bine pregatita.

Pe ce anume vor fi cheltuiti banii? Vor fi facute si scoli noi?
Nu, acelea sunt cheltuieli separate care merg la Ministerul Dezvoltarii Regionale. Eu aici ma refer la programe de educatie.

3.1 miliarde la Sanatate. Unde se duc aceste investitii?
Avem prioritati in programele nationale de sanatate, dar si pentru reabilitarea spitalelor, precum si proiecte de reducere a cheltuielilor prin achizitii centralizate. Se pot obtine astfel reduceri importante de preturi.

Se va incepe construirea unui spital nou in Romania anul viitor?
Da, am luat in calcul. Cred ca este vorba despre Centrul de Arsi.

Cum va asigurati ca banii din Sanatate nu sunt risipiti prin nepricepere, reavointa, furt, preturi crescute?
Si aceasta este o prioritate. Vom face asta prin transparenta. Veti vedea pe site-urile ministerelor toate informatiile care sa transparentizeze activitatea de zi cu zi si sa fie, practic, o responsabilizate a noastra, a tuturor.

Ministerul Dezvoltarii a aprobat, de-a lungul timpului, o multime de proiecte fara sens: parcuri in sate, teren de fotbal in panta, piscine in varf de munte, telegondole peste dealuri. Cum va asigurati ca astfel de lucruri nu se repeta?
Prin introducerea unor filtre, prin care sa selectam proiectele. Practic, sa inceapa proiecte de aducere de apa curenta in localitati unde numarul de populatie este peste un anumit numar. Intr-o localitate cu 100 de oameni, investitia este ineficienta. Exista filtre cunoscute si aplicate in multe tari, care in Romania au fost aplicate partial. Va fi si centralizat. Ne asteptam si la o responsabilitate mai mare a factorilor de decizie la nivel local.

Odata cu aceste cresteri salariale, de exemplu in cazul medicilor, este suficient pentru ei ca sa ramana in tara?
Salariile nu sunt adecvate pentru toti medicii. In ceea ce priveste suma, ca procent din PIB, noi nu platim cu PIB, platim cu venituri publice, care sunt cele mai scazute din Uniunea Europeana. Vom avea anul viitor 31% din PIB venituri publice, in comparatie cu o medie europeana de 45%. Deci Romania functioneaza cu doua treimi dintr-un buget european mediu. Ca atare, si cheltuielile pe care Romania si le permite prin buget sunt reduse. Cred ca e nevoie si de a arata mai mult respect angajatilor de la stat si privat. Multi oameni care pleaca din tara s-au saturat si de conditiile de lucru dificile sau sa nu le fie recunoscuta munca.

Premierul Dacian Ciolos a spus ca mandatul guvernului sau este de un an. Dumneavoastra va propuneti sa ramaneti in functie si dupa alegerile viitoare?
Ceea ce imi doresc acum este sa pot fi un bun administrator in aceasta perioada si sa punem bazele unor reforme ireversibile, astfel incat chiar si dupa plecarea din functie ele sa poata continua.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"