„Pierduți în teleșcoală”. De ce a devenit "scenariul hibrid" spaima profesorilor

Toți au sperat că școala la distanța va fi o situație temporară. Campania Știrilor PRO TV „Pierduți în teleșcoală” vă arată diferențele între modul de predare, cu toți elevii acasă, și cel hibrid, în care jumătate din clasă este prezentă la școala.

Specialiștii în educație spun că ambele metode sunt diferite de predarea convențională cu care au fost obişnuiţi profesorii și învățătorii.

Într-un liceu de prestigiu din Târgovişte, orele se ţin în sistem hibrid. Jumătate dintre elevi sunt în clasă, cealaltă jumătate acasă. Unitatea de învăţământ asigura în clase un sistem audio video performant, care le permite celor aflaţi la domiciliu să vadă tabla pe care se predă. Suntem la ora de matematică, la clasa a XII-a, elevii se pregătesc de bacalaureat, iar profesorul face exerciţiile cu cei din bănci, pe care îi scoate la tablă. Poartă, din când în când, discuţii şi cu cei de acasă, ca să nu stea pe post de spectatori, chiar dacă, din răspunsurile lor, aşa poate părea.

Simona Zepiș, profesoară de matematică: "Aici trebuie să fii atent şi la enunţul exerciţiului…şi la cei din clasă şi la cei de acasă, în acelaşi timp. Am senzaţia că trebuie să te concentrezi de 3,4 ori, în acelaşi timp, pe diverse lucruri. E clar că sunt timpi morţi, apar diverse sincope şi simt uneori ca se mai pierde şi din concentrarea mea, în plus, dacă ai şi ochelari, pune ochelarii, scoate ochelarii, deci e chiar complicat!"

Citește și

Coronavirus România, bilanț 13 mai. 953 de noi cazuri de infectare în ultimele 24 de ore

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Modelul hibrid este cea mai dificilă şi cea mai epuizantă metodă de predare, susţin profesorii din şcoli. Pentru că nu ştiu cum să se împartă între cei de la distanţă şi cei cu prezenţa fizică la ore. Iar păstrarea modelului pentru mult timp ar fi o catastrofă, declară dascălii.

Simona Zepiș: "E clar că s-au creat foarte multe lipsuri şi atunci mă aştept ca predarea să fie din ce în ce mai dificilă…catastrofală, chiar periculos, să spun aşa."

La alte 2 licee din Buzău, dascălii se gândesc cu groază la revenirea la sistemul hibrid, sau la menţinerea învăţământului online, derulat până în prezent.

Ana Maria Bogleș, profesor: "Tehnologia nu este în măsură să acopere tot ce se face la şcoală, contactul vizual, la şcoală, între profesor şi ele, este cel mai important. Este ciudat, este dubios pentru că le-am spus şi colegilor mei, încă simt că sunt într-un vis şi nu m-am trezit. Pentru că ne-am rupt deodată. Şi să te rupi deodată e o chestie ciudată. Dar e ciudată pentru că ne-am rupt deodată de o anumită situaţie pe care o făceam cronologic, nu ne-am putut detaşa de ea, o facem aşa cum este şi încercăm să o facem cât mai bine."

E un strigăt de neputinţa în vorbele a tot mai mulţi profesori, pe măsură ce văd că şcoala online continuă pe o durată mai mare de timp decât credeau ei.

Simona Zepiş: "Va fi un dezastru, adică eu mă aştept ca în anii următori să coboare foarte mult ştacheta."

Şi în timp ce profesorii de la stat se plâng, specialiştii din mediul privat vorbesc despre soluţii eficiente pentru ambele metode de predare, online şi hibrid.

Daniela Vasile, profesor: "Organizăm în zoom breakout rooms unde punem elevii în grupe mai mici să colaboreze între ei. Există studii care arată că în mediul online, în grupe nu merg mai mult de 4-5 elevi. Dacă pui mai mulţi, într-o sală virtuală, ei nu vor fi deschişi să vorbească şi să colaboreze între ei Pui 20-30? Nu, "

Tot despre grupe de 4-5 elevi se vorbeşte şi la sistemul hibrid, unde exista tendința firească a profesorilor de a se adresa în primul rând copiilor din faţa lor.

Daniela Vasile: "Punem copiii de acasă în grupa cu cei din clasă, şi prin cei din clasă eu controlez ce fac cei de acasă şi nu mă duc mereu să văd ce fac cei de acasă. "

Cu alte cuvinte, nu este suficient că în clasă să apară o cameră video și un microfon, iar profesorul să predea la tablă, ca și cum toată lumea ar fi de față.

Daniela Vasile: "A fost un şoc în sistem, programa şcolară e foarte încărcată, foarte încărcată şi nu permite profesorului timp să meargă pe adâncirea conceptelor şi pe transfer, ce spuneam mai devreme. Cred că s-a pornit cu mentalitatea că hai să fac ce trebuie ca să ies cât mai repede din asta şi să mă întorc la ce făceam înainte. "

Elena Iacob, profesor de engleză: "Şcoala online nu are eficienţă, oricât ne-am chinui! Le-am spus că trebuie să facă un efort în plus, sunt generaţia care au avut de pierdut datorită pandemiei şi trebuie să facă un efort în plus."

În timp ce copiilor li se cere să facă un efort în plus, de fapt profesorii şi învăţătorii ar trebui să facă un efort mult mai mare, mai adaptat la noile condiţii. O spune Cristian Hatu, preşedinte şi fondator al Centrului pentru Evaluare şi Analize educaţionale, adică un ONG care se ocupă cu formarea cadrelor didactice.

Cristian Hatu, preşedinte CEAE: "Faptul că pe noi ne-a prins pandemia fără o schimbare făcută în sistemul educaţiei, pe ce înseamnă metodele de predare, a făcut ca lucrurile să funcţioneze mai greu în predarea online. Cu metoda clasică, tu îi aveai pe elevi în clasă, le mai era jenă. Când e în faţa calculatorului elevul, chiar dacă profesorul se străduieşte… S-au dus profesorii la clasă, mai tare parcă au vorbit la pereţi."

Carmen Cernat e director la şcoală din Huruiești. "Sistemul acesta ne-a îndoctrinat cu idei total greşite, în educarea noastră, în primul rând şi noi după aceea să dăm mai departe informaţia, copiilor noştri. Foarte mult contează să se mai simplifice din numărul, din programă, şi cadrele didactice să se aplece mai mult spre cerinţele copiilor", spune ea.

Cristian Hatu, preşedinte CEAE: "Şcoala românească a reuşit şi e foarte eficientă în a stinge curiozitatea nativă a copiilor, foarte repede. Vin cu tot felul de propuneri de schimbare, care nu produc nicio diferenţ, în ce se întâmplă în clasă. Nu îi ajută pe profesor deloc pentru a-I face pe elev să înţeleagă mai bine ce teme discută acolo."

În România. autorităţile din ministerul Educaţiei nu au organizat cursuri prin care profesorii formaţi să predea prin noile metode impuse de pandemie, online şi hibrid. Au existat la începutul crizei pandemiei câteva cursuri pentru folosirea dispozitivelor şi tehnologiei, nicidecum pentru abordarea lecţiilor. E un sistem în care fiecare dascăl e lăsat să se descurce cum poate, iar elevii să înveţe şi să înţeleagă ce pot - dacă pot.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"