Program de 42 mil. euro pentru modernizarea Educației. Profesori: O pierdere de vreme, în care formatorii sunt bine plătiţi
Degeaba sunt organizate cursuri de formare pentru lecții moderne dacă profesorii nu sunt interesați de ele și nu există sancțiuni pentru cei care nu se înscriu la cursuri.
Campania Știrilor PRO TV "Pierduți în teleșcoală” vă arată că, deși statul le asigură programe moderne, unele cadre didactice le ignoră.
Autoritățile au accesat fonduri de la Uniune încă din 2018 pentru un program derulat și acum, considerat însă de unii profesori o pierdere de timp.
Ministerul Educaţiei implementează de mai mulţi ani programul CRED. Se desfăşoară greoi, a avut un start mai slab, dar are deja peste 20.000 de profesori absolvenţi la nivel naţional.
Merima Petrovici, managerul proiectului CRED: "Sunt în jur de 22.000 de cadre didactice. Nu exista o obligativitate, nu putem să obligăm pe cineva să vină la formare, împotriva voinţei lui."
Matematicianul Sorin Borodi declară că şi el şi alţi profesori refuză să treacă prin acest program de formare, pentru că, în realitate, se pierde vremea şi se toacă fondurile europene degeaba. I-ar fi povestit alţi colegi care au absolvit şi care nu şi-ar fi modificat stilul de predare. Pe scurt, o pierdere de vreme, în care formatorii şi experţii sunt bine plătiţi.
Sorin Borodi, profesor de matematică: "Ei spun acolo centrat pe elev, dar ei iau un elev ideal, care nu există. Copiii noştri, la clasă, nu sunt cum îi portretizează ei."
Merima Petrovici, managerul proiectului CRED: "Nu este un program uşor, implică un ritm susţinut de participare."
Iată ce spuneau reprezentanţii ministerului în 2018, atunci când anunţau, cu mare fast, lansarea proiectului şi când sperau, ca până în 2021 să formeze 55.000 de cadre didactice, 30.000 de la gimnaziu şi alţi 15.000 de învăţători.
Merima Petrovici, managerul proiectului CRED: "Facem pregătirea lecţiilor din perspectiva celor doi actori, profesor şi elev."
În programul CRED, fiecare mod se desfăşoară online, cu profesori înscrişi voluntar, din toată ţara. În teorie, ar trebui ca toţi cursanţii formaţi prin astfel de sesiuni să îşi perfecţioneze un stil de predare centrată pe copil şi nevoile lui, un stil prin care să se renunţe la vechea meteahna a predării cu spatele la elevi.
Sorin Borodi, profesor de matematică: "Copilul ideal, ca un burete…aşa ceva în realitate nu există."
E un proiect cu fonduri europene, în care Uniunea a alocat până acum 42 de milioane de euro, teoretic, pentru schimbarea la faţă a învăţământului românesc. Iniţial, ar fi trebuit selectaţi 60 de experţi din toată ţara care vor pune la punct metode şi programe prin care vor pregăti 900 de formatori de profesori. Nu s-au găsit atâţia, povesteşte Ciprian Fratusnic, unul dintre experţi, de la care aflăm că proiectul a fost întârziat, dar este bun pentru, că are scopul de a schimba mentalitatea profesorilor de la noi. Să nu existe teamă că nu va fi acoperită materia, dacă se pierde timp mai mult la clasă, cu cei care rămân în urmă.
Ciprian Fartusnic, cercetător în educaţie: "Se schimbă relația cu această materie, în sensul că nu mai devine principalul element care îți dă ție succesul unui parcurs educațional, ci dimpotrivă. Ce-ai făcut cu materia asta și cât ai selectat din ea, mai ales la online, astfel încât tu să selectezi sistematic competențele din programă, pentru că dacă pe alea nu ți le-ai făcut, poți să treci tu prin dublul volumului de materie, că ai făcut mult, dar nu ai făcut ce trebuie."
Simona Zepiș, profesor: "Nu am intrat într-un astfel de proiect pentru că implică timp."
Sorin Borodi, profesor: "Profesorii nu le iau în serios, merg doar după acele credite, nu rămâi cu mai nimic după curs. Nu te alegi cu aproape nimic util."
Fără o formare centrată pe competențele copiilor, aceştia nu par să înţeleagă mare lucru din orele online. Cel mai grav este pentru cei mai mari, aflaţi în ultimii ani de liceu. La Galaţi, elevi de clasa a XII-a, în pragul Bacalaureatului, nu pot spune cine a scris nuvela „Alexandru Lăpușneanu”, deşi au avut de pregătit pentru examen.
În România, cheltuielile pentru educație se numără printre cele mai mici din UE, iar slaba performanță a sistemului de învățământ și de formare nu ajută România să recupereze decalajele față de alte state membre, se arăta într-un raport al Comisiei Europene.
