„Am scris decât ideile principale”. Situație dezastruoasă după simularea de Bacalaureat - Analiza Ministerului Educației
Aproape trei sferturi dintre elevii de clasa a XII-a chinuiesc limba română când redactează un text și cel puțin jumătate sunt, la matematică, cel mult la nivel de gimnaziu.
După simularea din martie Ministerul Educației a analizat cum s-au descurcat viitorii absolvenți de liceu, la fiecare subiect, iar concluziile par să trădeze lipsuri profunde, care nu mai pot fi compensate până la bacalaureat.
Elev: „Nu prea am scris nimic, am scris decât... Ideile principale, tema, autorul, concluziile”.
Elev: „Să scrie cine știe!”.
Corectarea digitală a lucrărilor a permis, în premieră, să știm cum s-au descurcat la fiecare cerință în parte elevii care încheie liceul. Îi luăm ca exemplu pe cei care fac patru-cinci ore pe săptămână de limba română, viitorii învățători și filologi.
70% dintre elevii filierei umaniste nu au primit nimic pentru punctuație, pentru că lasă enunțurile în aer. Au învățat în clasa întâi să pună punct, trei puncte, semnul mirării sau al întrebării. În plus, presară virgulele la nimereală pe text. Dacă nici 69% nu au înlănțuit logic ideile, vă amintiți „poezia” din clasele primare, început, cuprins și încheiere. 67% nu știu să așeze rândurile în pagină, la mijloc titlul, începem cu aliniat, semnătura în dreapta jos. 66% scriu așa cum vorbesc între ei. Limbajul este, să spunem, delicat, neliterar. În fine, marea durere a profesorilor care corectează: ortografia. Două treimi dintre viitorii absolvenți de liceu scriu numele proprii cu literă mică, nu știu să despartă în silabe, fac dezacorduri și stâlcesc cuvintele.
Adina Papazi, profesor de limba română: „Este foarte dificil cu acești copii, pentru care exprimarea corectă nu mai reprezintă o prioritate. Și dacă nici în familie nu ai modele care să aibă această deprindere a lecturii, îți este cu atât mai greu”.
Trecem la matematică. 43% nu au primit niciun punct la primul exercițiu, care cerea cunoștințe de bază de algebră: ecuații, funcții și puteri cu numere reale. 32% n-au înțeles ce au de făcut la un algoritm.
Marian Staș, coordonator program: „E important să aibă și legătură cu viața reală, dar matematica e făcută, în primul rând, să ne învețe să gândim corect. Modelare, abstractizare... Sigur, la parametri rezonabili, nu de olimpiadă internațională. În opinia mea este un rău mai adânc, care merge pe două paliere. Și pe zona de analfabetism funcțional, și pe zona de analfabetism matematic. Eu îl numesc pe ăsta analfabetism logic. Copiii ăștia nu învață să gândească”.
Cătălin Ciupală, profesor de matematică: „Intuiesc că acești copii nu au capacitatea de a persevera pe o anumită problemă. De exemplu, am observat că mulți copii de clasa a noua nu stau mai mult de 2-3 minute pe o problemă mai complicată. Aici intuiesc și o demotivare a lor. Sincer... Este o tragedie”.
Totuși, o așa-zisă salvare de la șocul unui rezultat prost la examen vine chiar de la ministrul Educației, care i-a uluit pe profesori spunând că are în plan să dea bacalaureatului o importanță redusă.
Mihaela Popa, profesor de matematică: „Ministerul Educației trebuie să spună ce vrea să reprezinte bacalaureatul. Timpul nu mai are răbdare cu noi. Mai întâi să facă o reformă a felului cum îi pregătim, să stabilească felul cum îi evaluăm, și abia apoi putem face o analiză”.
Luni, 24 martie, încep simulările la examenul de Bacalaureat 2025, cu proba la Limba și literatura română.
Etichete: bacalaureat, elevi, matematica, romana,
