Politicienii vor să rescrie sistemul de educaţie din România. În ce constă proiectul "România educată"
În frunte cu Preşedintele, politicienii vor să rescrie sistemul de educaţie şi să transforme scoala românească în una mult mai bună.
Bacalaureatul ar putea fi la fel în toată ţara pentru toate profilele după model PISA, iar liceele bine cotate şi-ar putea selecta elevii prin examene de admitere date înaintea evaluării naţionale.
Experţii în educaţie susţin însă că aceste noi reguli ar veni cu o doză de stres semnificativ pentru copii şi că vor rămâne inutuile atât timp cât nu se pune accentul pe formarea profesorilor.
Prima şi cea mai importantă modificare din proiectul "România educată" elaborat în cancelaria preşedintelui este transformarea examenului de bacalaureat. Ar urma să fie susţinut cu subiecte unice pentru toată ţara, elaborate după model PISA. Aşa a fost în acest an organizat examenul de capacitate de clasa a opta. Accentul se va pune pe capacitatea de a înţelege un text, nu de a reda comentarii şi noţiuni învăţate pe dinafară. În acest fel, spun iniţiatorii proiectului, s-ar reduce procentul de analfabeţi funcţionali din România, situat la aproape 50%.
Ionela Neagoe, director adjunct Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr: "Eu nu înţeleg de ce copilul tre să memoreze eseul ăla de la ultimul subiect şi nu ai un text la prima vedere că să dovedească copilul nişte competențe".
Aşadar, în teorie, accentul se mută pe competențele elevilor. Profesorii ar trebui să-i îndrume spre domeniile care îi atrag.
O altă modificare propusă este ca liceele foarte căutate să îşi organizeze propriile examene de admitere, înaintea evaluărilor naţionale.
Ionela Neagoe, director adjunct Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr: "Pentru mediul de aici se protriveste un anumit profil de elev, acum depinde fiecare ce viziuni are asupra educației şi cu ce competente dorim noi să-l lăsăm să plece în lume".
Daniela Visoianu, preşedinte Coaliţia pentru Educaţie: "Dacă examinăm prealabil va fi organizat la nivel naţional sau cu sub examene unice, stresul nu ar fi semnificativ, ar fi ca o teză de final de clasa a opta. Dacă însă e un examemen pe care fiecare liceu îl organizează în funcţie de vizunea pe care profii o au în liceul respectiv, da e un stres suplimentar, semnificativ".
În strategia scrisă la Palatul Cotroceni nu scrie ce pondere vor avea notele de la aceste două examene şi nici dacă mediile din anii de şcoală vor mai conta.
Şcolile profesionale sunt un alt punct sensibili al sistemului de educaţie. Nu toţi absolvenţii sunt şi meseriaşi la finalul şcolii pentru că nu-şi doresc aşa ceva. Lor ar urma să li se ofere şansa să poată trece la licee de alt profil pe baza unui examen, încă în timpul şcolii profesionale.
În ceea ce priveşte conducerea şcolilor, administrarea lor ar putea ajunge de la Primar la Preşedintele de Consiliu judeţean. Dacă vor ajunge la un acord, politicienii vor să desfiinţeze şi inspectoratele şcolare.
Dan Barna, preşedinte USR PLUS: "E o nouă iniţiativă pe care noi am susţinut-o şi transformarea în ceea ce ar trebui să fie, în structuri care să verifice calitatea actului de învăţământ şi nu atât partea de gospodărire".
Aceste prevederi se regăsesc într-un proiect redactat la Cotroceni, dar care nu are valoare juridică. Ideile vor fi asumate de Guvern printr-un memorandum însă vor avea efect abia după ce vor fi agreate de politicieni şi adoptate de Parlament. Va fi modificată actuala lege a educaţiei ori va fi scrisă una nouă iar acest lucru s-ar putea întâmpla în următorii doi ani.
