PISA 2018. Nivelul de analfabetism funcțional în România, în creștere în ultimii trei ani

×
Codul embed a fost copiat

România a obţinut cel mai slab rezultat din ultimii nouă ani la testele PISA 2018. O arată raportul lansat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OECD.

Nivelul de analfabetism funcțional a crescut cu cinci procente în ultimii trei ani. Adică avem tot mai mulți elevi care nu pot înțelege un text pe care-l citesc, sau nu pot face simple operații de tipul transformării prețurilor din lei în euro.

Ministrul Educației a declarat într-o conferință de presă că nu știe ce subiecte au avut elevii de rezolvat și că se gândește să introducă o oră de lectură suplimentară sau să schimbe subiectele Evaluării Naționale.

Testele PISA evaluează sistemul de educație pentru că elevii de 15 ani care dau acest test sunt la finalul învățământului obligatoriu și se presupune că educația pe care o au este rezultatul politicilor de educație aplicate de stat.

Și ce ne arată: pe cele trei domenii evaluate, citire, matematică, științe suntem în scădere.

Citește și
Măriuca Talpeș
Măriuca Talpeș, omul din spatele unor proiecte care vor schimba complet învățământul românesc
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

La matematică avem cea mai mare scădere dintre toate țările Uniunii Europene - 14 puncte, față de rezultatele din 2015. La citire am ajuns din nou la nivelul din 2009, iar la științe e tot o scădere. Aceste 400 de puncte înseamnă că elevii au răspuns în medie la patru subiecte, din șase posibile.

Asta în condițiile în care 44% nu au trecut de nivelul de bază, nivelul doi. Acestea sunt punctele procentuale ale analfabetismului funcțional. Adică la citire, de exemplu, unde e o creștere la 41%, tinerii știu să citească, dar nu înțeleg ce li se cere să facă mai departe cu acel text citit - doar 1% rezolvă cerința cea mai dificilă, media excelenței la nivelul țărilor OECD fiind de 9%.

La matematică, creșterea analfabetismului funcțional e și mai mare - 47% față de 39%, elevii nu au reușit să facă, de exemplu, transformarea unor prețuri din lei în euro.

În mod surprinzător Ministrul Educației susține că nu știe ce subiecte au avut copiii.

Monica Anisie, Ministrul Educației: „Nici mie nu mi-au prezentat acești itemi și de aceea mă uităm la colega mea și așteptam un răspuns concret. Nu mi-au prezentat absolut niciun document”.

Nici expertul care a coordonat testarea PISA nu a avut un răspuns clar, deși a participat alături de ministru la declarații.

Simona Vela, coordonatorul testelor PISA în România: „Pot să va dau un exemplu, dar trebuie să mă gândesc astfel încât să îl anonimizez, dar stau de vorba cu cineva, și apoi întreb ce a vrut să spună, asta sau asta. Unii itemi sunt de a înțelege semnificația și în funcție de răspuns el este mai corect sau mai puțin corect"

Psihologul Daniel David susține că școala, în loc să se uite la modele vestice și să facă educația în legătură cu prezentul, folosește metodele trecutului care sunt, cel mai adesea, expirate.

Daniel David, profesor universitar UBB Cluj: „Cineva care acum are 15 ani și are o formă de analfabetism funcțional, să ne gândim că peste trei ani va vota, peste 3-4 ani intră în câmpul muncii sau la studii, ăștia sunt oamenii care trebuie să devolte România. Cum să dezvolți România când analfabetismul funcțional este la acest scor"

Printre măsurile anunțate de ministru sunt analiza școlilor care au dat testele, posibila modificare a subiectelor de la Evaluarea Națională, și introducerea unei ore de lectură. La citire, analfabetismul funcțional a crescut.

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
Metoda inedită prin care o profesoară a inspirat mii de elevi să se apuce de citit
Metoda inedită prin care o profesoară a inspirat mii de elevi să se apuce de citit

Dacă România ar avea la clasa o profesoară că ea, sistemul de educație ar fi de nota 10. Carmen Ion, profesoară de limba română la Liceul Pedagogic din Focșani, este autoarea unei idei care a declanșat un adevărat fenomen.

Măriuca Talpeș, omul din spatele unor proiecte care vor schimba complet învățământul românesc
Măriuca Talpeș, omul din spatele unor proiecte care vor schimba complet învățământul românesc

Profesorii trebuie să se pregătească permanent. Este principiul după care Măriuca Talpeș, cofondatoarea companiei Bitdifender, da înapoi comunității ceva din succesul dobândit.

Școala ca spectacol. Metoda predată de o echipă de profesori englezi colegilor români
Școala ca spectacol. Metoda predată de o echipă de profesori englezi colegilor români

Matematică nu se învață în bancă! Trebuie să fie un spectacol, în care învățătorul joacă roluri, cot la cot cu copiii!

Anisie vrea modificări la Bacalaureat în cazul liceelor tehnice sau vocaţionale
Anisie vrea modificări la Bacalaureat în cazul liceelor tehnice sau vocaţionale

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat, joi, că îşi doreşte ca în 2020 să existe o discuţie despre un examen de Bacalaureat diferit față de cele de până acum.

Recomandări
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață

Fostul președinte Ion Iliescu este oficial suspect în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie '90 pentru infracțiuni contra umanității.  

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă
Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă

După o perioadă în care mulți au amânat achizițiile mari cum ar fi cumpărarea unei locuințe noi, cererea pe piața imobiliară începe să își revină.