Măriuca Talpeș, omul din spatele unor proiecte care vor schimba complet învățământul românesc
Profesorii trebuie să se pregătească permanent. Este principiul după care Măriuca Talpeș, cofondatoarea companiei Bitdifender, da înapoi comunității ceva din succesul dobândit.
A ales domeniul educației. Pentru că educația strigă cel mai tare după ajutor. După ce a analizat mai multe studii a înțeles că reformarea felului în care interacționează copiii cu profesorii e cheia succesului în școli.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Măriuca Talpeș, o matematiciană inimoasă, se implică zi de zi în programe care să pună educația românească pe direcția cea bună. Ea este motorașul din spatele unor proiecte care vor schimbă din temelii modul în care este gândit învățământul românesc.
Măriuca Talpeș, antreprenor: ”30 ani de zile nu s-a ocupat nimeni de acest domni (profesori) care sunt cei mai importanți în societate. Profesorul este cea mai importantă meserie. El îți formează viitoarea generație.
De câțiva ani, mediul de afaceri a realizat că, dacă nu se implică alături de organizații nonguvernamentale, decidenții politici nu reușesc să shimbe modul în care ne sunt pregățiți copiii pentru viitor.
Cofondatoare, alături de soțul său, a celei mai mari companii românești în soluții de securitate IT, Măriuca activează într-un grup de acțiune în educație pe care-l coordonează și-l inspiră. Grupul de intervenție în educație pe care-l animă Măriuca Talpeș a început în urmă cu câțiva ani să caute profesori merituoși pe care să-i recompenseze, să facă ateliere și module de lucru în care profesorii să învețe metode moderne de educație.
Așa a apărut în 2015 proiectul Merito, prin care asociația de oameni de afaceri Romanian Business Leaders le mulțumește și îi recompensează efortul profesorilor merituoși.
”Am măsurat statutul acum doi ani și profesorii într-un top de 13 meserii, s-au văzut pe locul 12. Ei s-au văzut poziționați de societate pe penultimul loc. Ori dacă tu că meserie nu ai un statut suficient de bun în societate, nu te poți dezvoltă. Ai senzația că ceilalți nu au încredere în ține. Primul lucru este că societatea să zică: dragi profesori, avem nevoie de voi, suntem partenerii voștri, orice aveți nevoie, suntem aici să facem lucrurile împreună. Statutul meseriei nu vine neapărat din statutul pe care îl primeșți, vine din respectul pe care societatea ti-l da. Și asta trebuie să îl reparăm. Asta e o linie. A două este bunele practici și lucrul împreună. Ce încercăm cu proiectul merito este să mergem în țară, în cafenele, să se întâlnească profesorii, să se împrietenească, să vădă cât de făînă este meseria de profesor.”
Bogdan este profesor de limba română la unul dintre cele mai bune licee maghiare din Târgu Mureș, iar tinerii pregățiți de el au rezultate peste așteptări - sunt chiar olimpici la limba română.
Bogdan Rațiu, profesor Târgu Mureș: ”A fost momentul în care cu adevărat am simțit că merită să îmi fac meseria, în sensul că văd și ceilalți ceea ce fac pentru elevi și ceea ce fac pentru disciplina pe care o predau. Cred că au fost una dintre cele mai emoționante momente pe care le am avut și m-am bucurat că a venit totuși ca recunoaștere la propunerea părinților și a elevilor.”
La Baia Mare câțiva profesori s-au adunat din toată țară pentru un schimb de experiență.
Antoneta Împușcatu, directoare, Școala Gimnazială „Ion Creangă", Tulcea: ”Proiectul Merito reprezintă un lucru foarte important, pentru că educația este prioritară. Ar trebui ca noi cei de jos să începem să vedem valorile și să ne respectăm munca. Copiii să reprezinte prioritate în activitatea noastră. Eu nu văd noua școală decât ca o comunitate în care ne simțim bine, venim cu plăcere și plecăm mulțumiți. În școala pe care o conduc de 24 de ani eu nu am cancelarie, toți suntem o comunitate, ne vedem, ne întrebăm cum a fost ziua și ora, așa văd eu învățământul, cu bune și rele. ”
Tatiana Căuni, profesor Baia Mare: ”Noi ar trebui să fim mai calzi și deschiși și să ne rupem de modelul din trecut când copilul doar transmitea o informație. "
Daniela Ceredeev, profesor Vatra Moldoviței, Suceava: "E un proiect care pune lumina pe oamneii școlii din educație. E un proiect care vrea să crească profesori frumoși și copii frumoși ai acestei țări. Dacă am fi mai atenți unii la ceilalți am putea crește mai ușor. Mă străduiesc să-I ajung din urmă pe copiii acestei generațîi. Sunt copii extraordinary convinși că pot stăpâni lumea, cum fac asta? Învăț. Nu mi-aș permite să ajung în față lor fără să învăț ceva nou în fiecare zi. Organizez ateliere Merito. E clar avem nevoie de schimbări de paradigm. Trebuie să ne întoarcem în bănci sis a fim conștienți că trebuei să învață, o dată cu ei. Noile programe inhibă și limitează creativitatea. Cele mai importante lecțîi pe care un professor le învață sunt cele predate de levii lui. Notele spu ce nu știm noi despre copii și ar trebui regândită evaluarea copiilor. Notele să fie motvatie și nu intimidare. Măriuca e unul dintre cei mai minunați oameni pe care a putut-o trimite cerul pe pământ. Mă impresionează foarte tare că la întâlnirile cu noi ne spune câtă încredere are în profesorii din România, câtă încredere are că putem face împreună o schimbare și doar că ne spune, dar ne și ajută să transformă o stare de fapt. Mi-e foarte dragă pentru că atunci când mă poticnesc, îmi dă putere."
Stan Stoica: ”Creațiile lor ne preocupă foarte mult, să valorificăm ceea ce fac, să fie mândri de ceea ce fac, să se simtă admirați. Dacă nu se simt bine la școală, nu vin la școală. Iar profesorii trebuie să aibă relații bune cu elevii, pentru că dacă nu plac profesorul nu învață la materia respectivă.”
Anul acesta a fost demarat un nou proiect susținut de Măriuca Talpeș, Edu Networks, o alianța de parteneri din mediul de afaceri, dar și nouă organizații din educație care își propun să susțină profesorii, directorii și părinții și să transforme școala într-o adevărată comunitate.
”Hai să facem ceva împreună, pentru că voi organizațiile știți să faceți schimbarea în școli, noi am putea pune Resurse, suntem dornici, venim acolo să schimbăm. Hai să facem împreună un proiect mare, sistemic, care nu se mai poate întoarce înapoi, care face o schimbare în școlile alea ireversibilă. Și după 16 ani de implementare putem spune că copiii din România învață într-o educație de top. Avem un vis, un target. În 2035, să fim în top 10 european, orice ne-am măsură în educație. Să zicem copii noștri sunt acolo. Și cum o facem? Evident că nu putem lucra cu 6.000 de școli din România, cât suntem acum. Creăm un bulgare, noi vrem să ajungem la 10-20 la sută din școli pe care să le influențăm în bine, să le ajutăm să se tranforme.
Eu cred că mediul privat trebuie să o facă, nu e opțional. Și partea frumoasă e că o fac cu tot sufletul. Nu numai că pun resursele, dar se pun la masă, sunt acolo în mijlocul proiectului, se întâlnesc cu profesorii, cu directorii, vin cu idei, la masă de construcție sunt și ei, cei care aduc Resurse în proiect.”
Măriuca Talpeș nu este singură în acest proiect. Alături de ea au intrat și 9 organizații, fiecare cu un scop foarte bine conturat și care contribuie la reușita proiectului.
Mihai: ”Asociația noastră a pornit dintr-un grup de oameni privați, companii care voiau să dea ceva înapoi societății. Și ce putem să facem? S-au întâlnit și au analizat mai multe lucruri, studii, și s-au pus de acord că educația este lucrul în care vor să se integreze.”
Testele Pisa care stabilesc calitatea școlii sunt îngrijorătoare: România este pe ultimul loc în Europa, cu 40 la sută analfabeți funcționali și cu un număr scăzut de elevi excepționali.
Proiectul Edu Networks își propune să schimbe din temelii situația învățământului românesc.
Măriuca Talpeș: ”Am deschis o aplicație online și am invitat școlile din România să completeze un formular foarte complex care avea trei părți mai mari, de ce a reușit directorul în școală, cât înțelege nevoile și problemele, ce viziune are pe termen lung. În cinci săptămâni au aplicat 7 sute de școli, a fost impresionant. Abordarea noastră este integrată. Vrem să integrăm comunitatea locală, profesorii, părinții și copiii, evident. O să urmărim progresul elevilor, atmosfera din școală, cât de mult iubesc școală copii și domnii profesori, să ajungem cu clusterele pe care le-am adoptat în top European. Și după 4-5 ani școlile să influențeze școlile vecine astfel încât bulgărele pe care îl creăm să se ducă mai departe.”
Iar profesorii sunt extrem de încântați de proiect. Ei învață în diverse module cum să devină mai buni și să apropie copiii de școală.
Învățătoare: ”Ca și școală, aveam nevoie de un astfel de proiect, în primul rând, noi, ca profesori, pentru a ne ajută să vedem și altă parte a noastră, că oameni. Participând la mai mult cursuri de formare.”
”Eu cred că participarea la aceste cursuri ne vor schimbă cumva mentalitatea și modul de a ne comporta și de a a vedea altfel tot ce se întâmplă în învățământ și ne vor ajută să înțelegem mai bine nevoile copiilor.”
Alături în proiectele ei de schimbare în educație îi stau și copiii. Crișan și Nicoară sunt gemeni, ei știu că totul vine din educație, din modul în care ești pregătit de la început pentru viață.
Crișan: ”Familia a început să aibă succes real în business la nivel financiar în ultimii ani, dar noi suntem născuți în '86, noi atunci nu aveam nimic și nu am avut mult timp. Noi am fost crescuți în spiritul unei familii normale. Părinții mei stau în continuare într-un apartament de 70 de metri pătrați. Noi am crescut normal. Părinții au și evitat să ne dea mult tocmai că avem niște valori bune.”
Nicoară: ”Ai mei au stilul ăsta în care te lasă pe tine să alegi. Cred că este și un stil de management al lor. Tu ești responsabil de alegerile tale, ne adaptăm, ne ajustăm pe parcurs.”
Crișan: ”Părinții iubesc foarte mult România. Sună foarte…dar ei țin foarte mult la a face lucrurile mai bine și a avea un mediu în care lucrurile să fie altfel și de asta se implica foarte mult în educație. ”
Nicoară: ”Eu când mă duc la proteste îmi iau o pancartă și spun care este visul românesc? În comparație cu visul american, chinezesc, franțuzesc. Cred că și România poate să aibă un vis și generația tânăra îl construiește. Nu știu care este visul altor generații, dar visul nostru este bazat pe meritocrație.”
Compania la care este fondatoare și care este condusă de soțul sau este unul dintre finanțatorii Edu Networks, parteneri strategici alături de un mare lanț de retail. În curând se vor alătura și alte companii demersului de schimbare din temelii a educației românești
Florin: ”Principala resursă naturală pe care o are România sunt oamenii. Principala resursă naturală a viitorului sunt copiii. Dacă noi nu investim ce trebuie în resursa aia naturală, punem în pericol viitorul.”
Măriuca Talpeș: ”Noi în acest proiect o să învățăm enorm. Noi avem o intervenție pe 4 ani gândită, dar noi an de an o să învățăm de la grup de școli la grup de școli, o să întâlnim lucruri diferite. O să plecăm întotdeauna de la visele acelei școli și de la specificul acelui grup de școli. Avem un grup de școli în Valea Jiului, în Bacău, altul în Olt, lucrurile sunt foarte diferite, managerii de acolo au unii deja planuri și de la ele pornim, și de la visele lor. Important e să îi ajutăm să ducă planurile la îndeplinire, să le facem poate mai ambitoase decât sunt, să colaboreze acel grup de școli, comunitatea să colaboreze spre binele școlilor și a copiilor de acolo.”
Măriuca Talpeș este unul dintre acei lideri care îndrăznește să privească înainte, să construiască și să facă posibil viitorul, pentru că fără o educație modernă, România eșuează. Ea îi inspiră și pe alții să vrea mai mult, să viseze și să facă mai mult.
Cu oameni ca ea, implicați și entuziaști, viitorul educației chiar sună bine!
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
