Știrile ProTV a analizat rezultatele PISA 2025 și le-a comparat cu cele obținute de Mongolia, o țară cu un nivel de dezvoltare economică mult mai scăzut decât România. În unele domenii, scorurile elevilor din cele două țări sunt surprinzător de apropiate.
Rezultatele PISA 2025 pun România într-o situație surprinzătoare. La științe, domeniul principal al ediției din acest an, elevii români au obținut 425 de puncte, în timp ce Mongolia a avut 424. Diferența este de un singur punct. La matematică, cele două țări sunt din nou la egalitate, cu câte 419 puncte. La citire însă, România este cu mult înainte: 413 puncte față de 374 în Mongolia.
România era deja în coada clasamentului european, iar în 2025 rămâne printre ultimele. Dintre țările Uniunii Europene pentru care există rezultate PISA, România este penultima la toate cele trei domenii principale evaluate - citire, matematică și științe. Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență: 52% la matematică, 48% la citire și 46% la științe. În Mongolia, 57% dintre elevi nu ating nivelul minim de competență la științe, 48% la matematică și 33% la citire.
Diferența dintre România și Mongolia se vede și în Indexul fericirii. România ocupă locul 34 în clasamentul mondial din 2026, în timp ce Mongolia se află pe locul 75.
Între PISA 2022 și PISA 2025, scorul Mongoliei la științe a crescut cu 12 puncte, în timp ce România a pierdut 3 puncte. La citire, Mongolia a pierdut 4 puncte, iar România 16. La matematică, Mongolia a scăzut cu 6 puncte, iar România cu 9.
PISA 2025 evaluează competențele elevilor de 15 ani și nu măsoară pur și simplu cât au memorat aceștia la școală. Testul urmărește modul în care pot folosi cunoștințele în situații concrete.
Diferențe economice uriașe
România are o economie de aproximativ 17 ori mai mare decât Mongolia și un PIB pe cap de locuitor de peste trei ori mai mare, potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale. În același timp, Mongolia alocă o proporție mai mare din PIB pentru educație decât România, iar în ultimul ciclu PISA a înregistrat o evoluție mai bună la științe.
În 2025, PIB-ul României a fost de aproximativ 428,7 miliarde de dolari, în timp ce economia Mongoliei a avut aproximativ 25,4 miliarde de dolari. PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 22.538 de dolari în România, față de 7.108 dolari în Mongolia.
Tot în 2025, populația rezidentă a României a fost de aproximativ 19,04 milioane de persoane, conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pe când Mongolia are o populație de aproximativ 3,5 milioane de locuitori, România are o suprafață de 238.397 de kilometri pătrați, iar Mongolia are o suprafață de aproximativ 1,56 milioane km², fiind a 18-a țară ca mărime din lume.
În 2025, economia României a crescut cu doar 0,7%, potrivit INS. În Mongolia, creșterea a fost de 6,8%.
Economia Mongoliei este însă puternic legată de industria extractivă. FMI arată că în 2025 creșterea a fost susținută de agricultură și de activitatea minieră, inclusiv de producția de cupru de la mina Oyu Tolgoi. Exporturile de cupru au crescut cu 75% în 2025 și au ajuns să aibă o valoare comparabilă cu exporturile de cărbune. În același timp, scăderea prețului cărbunelui a redus veniturile statului.
România are o economie mult mai diversificată și este integrată în piața Uniunii Europene, dar se confruntă în prezent cu probleme fiscale importante. FMI estimează pentru 2026 un deficit bugetar de aproximativ 6,2% din PIB, o datorie publică brută de 61,9% din PIB și o inflație medie de 7,8%.
Bugetul estimat de Ministerul Educației pentru învățământ în 2025 a fost de 4,5% din PIB (aproximativ 10,7% din Bugetul General Consolidat), în timp ce analizele statistice și rapoartele recente indică o pondere efectivă a cheltuielilor publice pentru educație în jurul a 3,4% din PIB, sub media Uniunii Europene de 4,7%, iar cheltuielile guvernamentale ale Mongoliei pentru educație în anul 2025 au înregistrat o valoare estimată la 3,70% din PIB.
Diferența este și mai interesantă dacă ținem cont de nivelul de dezvoltare economică. România are un PIB pe locuitor mult mai mare, dar alocă o proporție mai mică din PIB educației decât Mongolia.
Sistemul educațional România vs. Mongolia
În Mongolia, una dintre principalele dificultăți este accesul la educație în zonele rurale și pentru comunitățile de crescători nomazi. UNICEF arată că rata de înscriere în școală este ridicată, în jur de 98%, dar abandonul școlar îi afectează mai mult pe băieți. În învățământul secundar superior, 13,4% dintre băieți și 5,1% dintre fete nu urmează școala.
Problema este legată inclusiv de geografia țării. Mongolia este una dintre cele mai slab populate țări din lume, iar populația este răspândită pe un teritoriu uriaș. Pentru multe familii de crescători de animale, școala se află la distanțe mari de casă.
În 2025, UNICEF estima că peste 36.000 de copii pleacă în fiecare toamnă de acasă pentru a locui în internate sau la rude, numai pentru a putea merge la școală. Programul „One Bagh, One School” încearcă să aducă școala mai aproape de comunitățile izolate.
Și educația timpurie reprezintă o provocare. UNICEF arată că aproximativ 20% dintre copiii cu vârste între 3 și 5 ani nu aveau acces la servicii de educație timpurie, cu probleme mai accentuate în rândul copiilor din familii de crescători, al copiilor cu dizabilități și al celor din familii cu venituri mici.
În același timp, indicatorii de participare la școală sunt relativ buni. Datele UNICEF arată o rată ajustată de participare de 96% pentru copiii de vârstă școlară primară, 93% pentru adolescenții de vârstă corespunzătoare învățământului secundar inferior și 87% pentru tinerii de vârstă corespunzătoare învățământului secundar superior. Rata de alfabetizare în rândul tinerilor de 15-24 de ani este de 99%.
România are o problemă diferită. Nu este vorba în aceeași măsură despre distanța fizică până la școală, ci despre participare, abandon, inegalități și eficiența sistemului.
Datele Băncii Mondiale indică pentru România o rată de finalizare a învățământului secundar inferior de 78,8% în 2022, în timp ce Mongolia avea 95,9%. La învățământul terțiar, rata brută de înscriere era de 58,2% în România și 64,3% în Mongolia.
OECD arată, de asemenea, că România are o problemă importantă de participare la educație: 16% dintre copiii cu vârste între 6 și 14 ani și 32% dintre tinerii de 15-19 ani nu erau înscriși în educație, potrivit datelor utilizate în Education at a Glance 2025. Proporția tinerilor de 18-24 de ani care nu sunt nici angajați, nici înscriși într-o formă de educație sau formare ajungea la 22%, față de 14% media OECD.
Rezultatele PISA 2025 – România
Rezultatele medii din 2025 în România au fost aproximativ la fel ca în 2022 la matematică și științe, iar la citire au fost mai scăzute decât în 2022.
La științe, rezultatele au fost, de asemenea, apropiate de cele înregistrate în toate evaluările PISA anterioare anului 2022, indicând o tendință de stabilizare. În schimb, la matematică și citire, și dacă se ia în considerare o perioadă mai lungă de timp, rezultatele din 2025 au fost mai slabe decât cele de acum aproximativ 10 ani, din 2015.
În cea mai recentă perioadă (2022–2025), decalajul dintre elevii cu cele mai bune rezultate (10 % cu cele mai mari scoruri) și cei cu cele mai slabe rezultate (10 % cu cele mai mici scoruri) nu s-a modificat semnificativ la matematică, citire și științe.
Comparativ cu anul 2015, proporția elevilor cu performanțe slabe (care au obținut note sub nivelul de competență 2) a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu nouă puncte procentuale la citire și cu șapte puncte procentuale la științe.
Rezultatele PISA 2025 – Mongolia
Rezultatele medii din 2025 în Mongolia au fost aproximativ la fel ca în 2022 la matematică și citire, iar la științe au înregistrat o creștere față de 2022.
În cea mai recentă perioadă (2022-2025), decalajul dintre elevii cu cele mai bune rezultate (10 % cu cele mai mari note) și cei cu cele mai slabe rezultate (10 % cu cele mai mici note) nu s-a modificat semnificativ la matematică; s-a redus la citire; și s-a accentuat la științe.
Comparativ cu anul 2022, proporția elevilor cu performanțe slabe (care au obținut note sub nivelul de competență 2) nu s-a modificat semnificativ la matematică; nu s-a modificat semnificativ la citire; și a scăzut cu șapte puncte procentuale la științe.
Testele PISA 2025 nu spun că România și Mongolia sunt țări comparabile din punct de vedere economic, ci demonstrează altceva: că bogăția unei țări nu se transformă automat în performanță școlară.
