ONG-urile din educație, dar și mulți profesori, cer schimbări rapide de programă, care să includă lecții asemănătoare problemelor din testarea PISA. Adică o aplecare mai mare spre experiențe și exemple din viața curentă.
La noi, jumătate dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcționali la matematică și citire.
Era un dezastru previzibil, spun reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale, care au văzut în timp declinul învățământului obligatoriu.
Marian Staș, formator: „Oricât de dureros ar fi acest verdict, oricât de incomod ar fi adevărul, ceea ce PISA înseamnă și ceea ce școala românească face sunt lumi paralele. Din 2006, de când tot dăm PISA și de când lucrurile merg tot în mai rău, în mai rău, înseamnă că ori suntem duși cu capul, ori suntem nebuni de-a binelea, ori ceva nu merge cum trebuie.”
Programa școlară, ruptă de realitatea de zi cu zi
Programele, deși modificate de-a lungul anilor, sunt croite tot pe o avalanșă de informații și pe o predare în stil tradițional în cele mai multe școli. De partea cealaltă, stilul de învățare PISA promovează susținerea permanentă a teoriei cu exemple rupte din viață.
Dacian Dolean, cercetător principal: „Se pune mai mult accentul pe textele informaționale decât pe textele literare, pe aplicabilitatea practică a tuturor conceptelor învățate. Trebuie să înțelegi că în textul respectiv există niște indicii.”
Iată două exerciții stil PISA, pentru clasa a șasea, probate pe liceeni din clasa a XI-a. Primul, la citire.
Dacă robinetul picură, verifică garnitura. Dacă garnitura este intactă, strânge racordul. Ce ai de făcut dacă garnitura este uzată? Răspuns: Schimb garnitura.
A doua este o problemă de matematică.
Vreau să investesc 100 de lei pe 2 ani. Am de ales între două oferte: Banca A: dobândă simplă de 6% pe an. Banca B: dobândă capitalizată de 5,5% pe an. Ce trebuie să aleg?
Corespondent Știrile PRO TV: „Așa arată un calcul desfășurat, făcut de un profesor din școala românească, demonstrează care e suma câștigată de la banca B în primul an. Dar... antrenat cu asemenea exerciții, și un elev de clasa a doua știe că, la o dobândă de 5 lei și jumătate pe an, va câștiga într-un an 5 lei și jumătate. Cheia nu e algebra, ci înțelegerea conceptelor de dobândă simplă și dobândă capitalizată.”
Răspunsul le va folosi, desigur, la prima investiție în viața reală.
Estonia, modelul care pune educația în slujba vieții
Pentru Estonia, aflată pe locul 6 din 91 de țări la testele PISA, aceasta a fost cartea câștigătoare - programa țesută pe nevoile vieții de adult, digitalizarea masivă, investiții serioase în sistem, inclusiv și în pregătirea profesorilor. Evoluția lor spectaculoasă a început să se vadă de câțiva ani.
Veiko Rohunurm, director: „Suntem primii în lume, dar am înțeles că trebuie să facem mai mult.”
Schimbările în educație, amânate pentru următorii ani
Ministrul Educației a anunțat că are în plan o intervenție pentru scăderea analfabetismului funcțional. Cel mai devreme, ar putea fi început abia în 2028.
Andreas Schleicher, fondatorul PISA: „Adevăratul test al unui sistem de educație nu este dacă poate crea câteva școli de excelență, aproape orice țară poate face asta. Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență la scară largă.”
