Adevărată catastrofă pentru România: 7.600 de elevi de a VIII-a nu au găsit în textul dat la simulare cuvântul ”februarie”
Nu mai puțin de 7.600 de elevi de clasa a VIII-a din România nu au fost în stare să găsească cuvântul ”februarie” într-un text dat la simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba română. În total, 36% dintre elevi nu au luat note de trecere.
Analfabetismul funcțional nu mai este de mult subiect de glumă și devine, în mod evident, o veritabilă catastrofă pentru viitorul României ca stat, în condițiile în care mare parte din generația actuală de elevi nu este în stare nici măcar să identifice un cuvânt dat într-un text.
S-a ajuns în situația ca 7.600 de elevi de clasa a VIII-a din România să nu reușească să găsească în textul dat la simularea Evaluării 2025 la Limba română cuvântul ”februarie” și un nume propriu, ambele prezente în primele trei rânduri ale textului care li s-a pus în față, scrie Ziarul de Iași. De vină ar fi rețelele sociale, spun experții pentru sursa citată.
În total, aproape 36% dintre elevii de clasa a VIII-a din România care au participat la simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română nu au reușit să obțină notă de trecere. Mai grav, rezultatele simulării organizate de Ministerul Educației și Cercetării în luna martie arată că, la nivel național, există 3.000 de lucrări notate între 1 și 1,99.
Asta în condițiile în care a fost 1 punct din oficiu, iar alte 1,4 puncte puteau fi obținute doar prin rezolvarea integrală a primelor cinci exerciții, bazate pe lectura și înțelegerea textelor pentru identificarea răspunsurilor corecte.
Iar pentru 7.600 de elevi din cei 161.883 care au dat simularea la Limba română, simpla găsire a unui cuvânt într-un text a fost o sarcină imposibilă, mult prea grea pentru a fi îndeplinită.
La aproximativ 1 din 10 elevi de clasa a VIII-a (9,43% dintre participanți) au întâmpinat probleme la primul exercițiu de la subiectul I, care pare a fi și cel mai banal dintre toate. Itemul a presupus completarea spațiilor punctate cu informații din textul dat, respectiv cu prenumele și numele unei persoane și cu luna în care s-a desfășurat acțiunea.
Răspunsurile („Alexandru Frusina” și „februarie”) se găseau în primele trei rânduri ale textului dat, însă aproximativ 7.592 (4,69%) de elevi din țară au primit punctaj zero, iar aproximativ 7.673 (4,74%) au primit punctaj parțial la această cerință.
”Efect al generației rețelelor sociale, cu atenția fragmentată”
Profesorii spun că acest tip de exercițiu este dat tocmai pentru a oferi tuturor elevilor posibilitatea de a scrie și de a lua punctaj de trecere. Mii și mii de elevi români de clasa VIII-a nu sunt capabili nici măcar de atât, cu doar câteva luni înainte de a intra la liceu.
”Mi se pare incredibil să nu poți da niște răspunsuri la astfel de exerciții, decât dacă nu ai trecut deloc pe la școală, dacă nu ai citit mai mult de două rânduri în viața, dacă nimeni nu te-a pus să spui ceea ce ai citit și ai înțeles”, a explicat Serinella Zara, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.
„Problema este capacitatea elevului de a se orienta pe un text mai amplu și de a identifica exact acea informație pe care trebuie să o transcrie. Cred că se pune problema de atenție, dar și de capacitatea elevului de a identifica informații esențiale dintr-un text”, a declarat și Anca-Narcisa Adochiei, profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, pentru „Ziarul de Iași”.
Există însă și cadre didactice care nu pun însă aceste greșeli neapărat în categoria analfabetismului funcțional, explicând că poate fi vorba despre un deficit de atenție sau despre incapacitatea de concentrare asupra detaliilor. Există și posibilitatea ca unii elevi, știind că este doar o simulare, să fi ales un răspuns aleatoriu, fără să îi intereseze nota finală.
„Este un efect al generației rețelelor de socializare cu atenția fragmentată și cu o capacitate redusă de a da atenție detaliilor. Răspunsul trebuia verificat de fiecare dată cu textul. Cred că ei au făcut doar o lectură superficială a textului, iar apoi au răspuns din amintiri. Nu știu dacă s-au dus din nou la text pentru a verifica dacă răspunsul coincide cu informația fragmentul dat”, a explicat Anca-Narcisa Adochiei.
Etichete: analfabeți, evaluare nationala, grav, Limba și literatura Română, probleme,
Dată publicare:
