Omul de stiinta care traieste de 50 de ani cu o maladie incurabila: Citeste povestea lui Stephen Hawking

61250008

Astrofizicianul britanic Stephen Hawking împlineşte marţi 71 de ani, omul de ştiinţă publicând de-a lungul timpului numeroase lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii.

Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise "din ce în ce mai neîndemânatic" şi cădea "de multe ori aparent fără niciun motiv".

După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută şi sub denumirea de maladia Lou Gehrig. "Urma probabil să mor în decurs de câţiva ani.

Citește și
SUA şi Danemarca vor renegocia Acordul Apărării din 1951, actualizat în 2004, privind Groenlanda
SUA şi Danemarca vor renegocia Acordul Apărării din 1951, actualizat în 2004, privind Groenlanda

A fost un adevărat şoc", îşi aminteşte Hawking, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani. Deşi medicii i-au spus atunci că mai are de trăit doar câţiva ani, acesta a împlinit în ianuarie 2013 vârsta de 71 de ani.

Hawking a fost căsătorit cu Jane Wilde, între anii 1965 şi 1991, cu care are trei copii - Robert, Lucy şi Timothy. Savantul britanic s-a căsătorit apoi, în 1995, cu asistenta lui medicală Elaine Mason, de care a divorţat în octombrie 2006.

Scleroza laterală amiotrofică - boala Lou Gehrig - se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea.

Boala este progresivă, invalidantă, fatală - mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.

Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu această maladie degenerativă paralizantă trăiesc mai puţin de cinci ani după diagnosticare. "Faptul că el a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar", a declarat Brian Dickie, directorul Asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferinţă organizată la Cambridge, în onoarea lui Stephen Hawking.

În prezent, astrofizicianul a pierdut aproape total controlul asupra corpului său. El se mişcă şi comunică într-un mod chinuitor, un scaner cu infraroşii fiind folosit pentru a-i traduce în cuvinte mişcările obrazului cu ajutorul unui calculator şi sintetizator vocal. Se pare că Hawking îşi pierde însă şi abilitatea de a-şi mişca muşchii obrajilor.

"Totuşi, celebritatea cauzată de boală nu trebuie să eclipseze contribuţiile" sale din domeniul fizicii, întrucât "el a făcut fără îndoială mai mult decât oricare altul, de la Einstein încoace, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre gravitaţie", a spus, cu acelaşi prilej, Martin Rees, fostul director al Royal Society.

Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat "The Grand Design", publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.

În decembrie 2012, Stephen Hawking a câştigat premiul Fundamental Physics, în valoare de 1,8 milioane de lire sterline, care i-a fost acordat pentru descoperirea potrivit căreia găurile negre emit radiaţii.

Premiul Fundamental Physics, a cărui valoare este de 1,8 milioane de lire sterline (3 milioane de dolari), a fost decernat anterior şi celor şapte oameni de ştiinţă de la CERN, care au contribuit la descoperirea unei noi particule "compatibile" cu bosonul Higgs.

Într-o declaraţie acordată publicaţiei The Guardian, Stephen Hawking s-a declarat "încântat şi onorat" să primească această distincţie.

"Nimeni nu face cercetare în fizică cu intenţia de a obţine un premiu. Cu toate acestea, premii ca acesta joacă un rol important în recunoaşterea publică a performanţelor în fizică. Cresc valoarea fizicii şi interesul faţă de acest domeniu", a mai spus Stephen Hawking.

Articol recomandat de sport.ro
„Nu ai fost fair-play, prieteno!” Sorana Cîrstea, reacție vehementă față de Naomi Osaka, după eșecul de la Australian Open
„Nu ai fost fair-play, prieteno!” Sorana Cîrstea, reacție vehementă față de Naomi Osaka, după eșecul de la Australian Open
Citește și...
Iarna în care românii au rămas captivi în propriile case, îngropate în zăpadă până la acoperiș. „Nu mai văzusem așa ceva”
Iarna în care românii au rămas captivi în propriile case, îngropate în zăpadă până la acoperiș. „Nu mai văzusem așa ceva”

Iarna grea din 2012 a rămas pentru Andreea Marinescu momentul în care a filmat cel mai puternic reportaj din cariera sa: case îngropate cu totul în nămeți până la acoperiș, și oameni izolați cu zilele.

“La început, nu mă coafa atât de tare”. Cum a ajuns Florin Busuioc să prezinte Vremea la PRO TV
“La început, nu mă coafa atât de tare”. Cum a ajuns Florin Busuioc să prezinte Vremea la PRO TV

„La început, nu mă coafa atât de tare să prezint Vremea.” Așa își începe Florin Busuioc povestea despre începuturile sale la PRO TV. Azi, “Busu” este omul pe care milioane de români îl identifică instant cu prognoza meteo.

Florin Busuioc: Au fost momente când Știrile PRO TV au fost nevoite “să ridice glasul” pentru ca societatea să se facă auzită
Florin Busuioc: Au fost momente când Știrile PRO TV au fost nevoite “să ridice glasul” pentru ca societatea să se facă auzită

Într-un interviu cu ocazia celor 30 de ani împliniți de PRO TV, Florin Busuioc explică de ce echidistanța nu înseamnă indiferență și cum Știrile Pro TV au știut să ridice glasul, atunci când întreaga societate avea nevoie de asta.

Recomandări
Volodimir Zelenski, la Forumul Davos: ”Dacă Putin decide să cucerească Lituania sau să atace Polonia, cine va răspunde?”
Volodimir Zelenski, la Forumul Davos: ”Dacă Putin decide să cucerească Lituania sau să atace Polonia, cine va răspunde?”

Deși, inițial, unele agenții de presă, precum EFE, au anunțat că Volodimir Zelenski rămâne în Ucraina pentru a gestiona criza energetică, joi, 22 ianuarie, s-a aflat că liderul ucrainean a decis să meargă în Davos, pentru a discuta cu Donald Trump.

Schimbări majore în diplomație. Nicușor Dan ar pregăti înlocuirea ambasadorului României în SUA - surse
Schimbări majore în diplomație. Nicușor Dan ar pregăti înlocuirea ambasadorului României în SUA - surse

Mișcări strategice ale lui Nicușor Dan. Surse politice au confirmat pentru Știrile ProTV că „urmează un val de numiri și rechemări de ambasadori”. Printre posturile vizate s-ar număra și cel de reprezentant al României în SUA.

Donald Trump și liderii mondiali au semnat carta Consiliului pentru Pace din Gaza. Lipsesc, însă, ”actori” importanți
Donald Trump și liderii mondiali au semnat carta Consiliului pentru Pace din Gaza. Lipsesc, însă, ”actori” importanți

Președintele Donald Trump a prezentat, joi, bazele Consiliului pentru Pace, la care au aderat lideri mondiali, pentru a se ajunge la un acord durabil pentru Fâșia Gaza.