„Orașul vorbește pe limba lui”. Ce ne spune harta Bucureștiului despre cum percepem astăzi locul femeilor în istorie
Bucureștiul este un oraș al contrastelor, iar acest lucru nu se reflectă doar în arhitectură sau în ritmul vieții cotidiene, ci și în aspecte mai puțin evidente, precum denumirile străzilor.
O plimbare prin Capitală relevă un dezechilibru major: numele feminine sunt rare, aproape invizibile.
De 8 Martie, privim dincolo de flori și urări și explorăm felul în care istoria a plasat femeile la marginea memoriei urbane.
Cât de multe străzi cu nume de femei există în București
Deși femeile au jucat un rol esențial în cultura, știința și istoria României, numele lor se regăsesc mult mai rar pe harta orașului decât cele ale bărbaților.
Din cele peste 5.000 de străzi din București, doar 94 poartă nume de femei. Mai exact, la nivel național există 5.340 de străzi administrate de Primăria Capitalei și de sectoare, dintre care 1.581 sunt numite după personalități. Dintre acestea, 1.487 sunt dedicate bărbaților și doar 94 femeilor.
„Orașul este un spațiu care vorbește pe limba lui, în diferite moduri, despre istoria, cultura și civilizația acelui loc”, spune cercetătoarea și profesoara Laura Grünberg, care accentuează că este important să ne uităm și ce străzi au nume de femei.
Dacă analizăm tipurile de artere de circulație, se observă că numele feminine se regăsesc preponderent pe alei și fundături, în timp ce bulevardele importante poartă aproape exclusiv nume de bărbați.
La rândul său, Mihai Rusu, sociolog și profesor la Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu, explică dimensiunile inegalității: „16:1 (16 străzi numite după bărbați la fiecare stradă numită după o femeie)”.
Tot el menționează că situația din București nu este foarte diferită de cea din alte capitale europene. „Cu foarte puține excepții, femeile nu depășesc pragul simbolic de 10% din totalul străzilor numite după oameni nici în marile metropole occidentale”, a mai spus el.
Datele confirmă această tendință: în Bruxelles, din 2.200 de străzi cu nume de persoane, 2.011 sunt dedicate bărbaților și doar 175 femeilor. În Roma, din 8.067 de străzi, 7.483 poartă nume de bărbați, în timp ce doar 567 sunt numite după femei. Stockholm stă ceva mai bine, cu 539 de străzi dedicate bărbaților și 131 femeilor., potrivit datelor prezentate de Mapping Diversity.
Cum sunt alese numele străzilor
Denumirea străzilor din București este stabilită prin hotărâri ale consiliilor locale, având la bază criterii istorice, culturale sau geografice. De obicei, numele sunt atribuite personalităților importante din istoria României sau evenimentelor semnificative.
Procesul poate implica consultări publice, înainte ca decizia finală să fie luată de autoritățile locale. Propunerile de denumiri pot veni din partea autorităților locale, instituțiilor publice sau cetățenilor, fiind apoi supuse aprobării consiliului local al sectorului.
În istorie, denumirile străzilor au avut inițial o funcție practică, de a ajuta la orientarea în spațiu, dar pe măsură ce societatea s-a modernizat, acestea au început să capete semnificații politice, spune sociologul Mihai Rusu, astfel că ele „nu sunt doar locuri de circulație, ci și vehicule ale memoriei colective și ale ideologiilor unui regim”.
Începând cu secolul al XIX-lea, autoritățile au folosit denumirile străzilor pentru a reflecta valorile politice ale statului național, amprentând astfel spațiul public cu semnificații legate de eroi, evenimente istorice și identitate națională.
Schimbările politice, cum ar fi cele din România postdecembristă, au dus la o „revoluție toponimică” prin redenumirea străzilor.
„Schimbările de regim sunt adesea însoțite de un proces de restructurare simbolică, iar redenumirea străzilor este un ritual al revoluției”, a explicat sociologul.
El a menționat că în România postdecembristă – inclusiv în București – schimbările denumirilor străzilor s-a făcut fără ca autoritățile să se consulte cu populația.
„Un decret-lege din martie 1990 a prevăzut obligativitatea ca denumirile de locuri care evocau vechiul regim comunist să fie înlocuite. În baza acestui decret-lege, autoritățile locale au redenumit peste 4.000 de străzi din cele aproape 40.000 câte existau la acea vreme în orașele din România”.
Totuși, în prezent, nu doar autoritățile sunt implicate în acest proces. Sociologul subliniază că presiunea publică și activismul joacă un rol esențial.
De ce sunt atât de puține străzi cu nume de femei
Lipsa unui număr semnificativ de străzi dedicate femeilor reflectă o problemă mai largă legată de inegalitățile de gen, în special în ceea ce privește recunoașterea și comemorarea realizărilor femeilor în societate.
De-a lungul istoriei, femeile au fost mult mai puțin vizibile în spațiile publice și în structurile de putere, iar acest lucru se reflectă în modul în care sunt reprezentate în orașe.
„Istoria lumii a fost, până nu demult, o istorie a bărbaților publici și a femeilor casnice. Bărbații s-au celebrat pe ei înșiși pentru isprăvile lor, în timp ce femeile au rămas captive vieții domestice. Iar asta a însemnat și că istoria femeilor a fost o istorie a invizibilității lor în spațiul public”, susține sociologul.
În același timp, cercetătoarea Laura Grünberg spune că vorbim și „de o inerție, o lipsă de interes sau chiar rezistență față de tematica egalității de gen receptată de multe ori greșit, strict în termeni ideologici, de ”război al sexelor”. „Atenția la aspecte ce țin de redefinirea orașului ca unul incluziv este necesară”, spune cercetătoarea.
Totuși, procesul de a adăuga nume de femei pe străzi se face lent și se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv rezistența la schimbare și lipsa de cunoștință despre realizările acestora.
Denumirile străzilor joacă un rol important în conturarea imaginii unei societăți și reflectă valorile acesteia. Adăugarea numelui femeilor în nomenclatura stradală nu doar că echilibrează această reprezentare, dar ajută și la deconstruirea stereotipurilor de gen.
Laura Grünberg subliniază că nu trebuie să ne uităm doar la numărul redus de străzi feminine, ci și la spectrul profesiilor.
„Nu este doar o frecvență mult mai redusă de străzi cu nume de femei comparativ cu bărbați dar și spectrul de profesii al bărbaților celebri, cu nume de străzi, este semnificativ mai mare decât cel al femeilor”, spune ea.
Cele mai reprezentate femei
În București, femeile reprezentate în denumirile străzilor sunt, în majoritate, figuri istorice din domenii precum cultură, monarhie și educație.
Cele mai notorii exemple sunt Regina Maria, Ana Ipătescu, Ecaterina Varga și Ecaterina Teodoroiu, care, potrivit sociologului Mihai Rusu, ele urmează un model de eroism masculin: „Ana Ipătescu a fost o revoluționară pașoptistă, Ecaterina Varga a condus o răscoală a minerilor în Transilvania anilor 1840, iar Ecaterina Teodoroiu – Eroina de la Jiu – a murit ca un bărbat luptând în Primul Război Mondial”, astfel spus le „comemorăm pentru bărbăția din trupurile lor de femei”.
Foto: Regina Maria
Alte femei sunt recunoscute mai ales prin relația lor cu bărbați importanți: Strada Oltea (mama lui Bogdan al II-lea), Doamna Stanca (soția lui Mihai Viteazul), Strada Fetițelor.
„Avem deci străzi cu femei mame, soții, fiice ale unor bărbați dar nu și reciproc, bărbați care să poarte numele de străzi pentru că ar fi soți sau tați ai unor femei. Spectrul de profesii, meserii al personalităților masculine este de asemenea mai mare, femeile fiind de obicei din zona de actrițe, cântărețe, scriitoare, sfinte”, a spus Laura Grünberg.
Cei doi punctează faptul că este important să oferim nume de femei străzilor, dar poate și mai important este mesajul simbolic transmis de numele acestora.
Foto: Ecaterina Teodoroiu
„Ar trebui promovate nu doar femei, ci femei care au luptat pentru drepturile femeilor. Istoria feminismului în România este la fel de necunoscută precum sunt și protagonistele sale comemorate în spațiul public. Sofia Nădejde nu are o stradă în București. Cum ar fi să aibă un bulevard în centrul capitalei? Poate chiar să ia locul Străzii Titu Maiorescu, cel cu care a polemizat asupra „creierului femeiesc”? Calypso Botez nu are nici măcar o stradelă în Iași (unde s-a născut) sau o fundătură în București (unde a profesat). Cum ar fi ca o piață din Iași și o școală din București să îi poarte numele?”, exemplifică Mihai Rusu.
Ce poate face statul pentru o mai bună reprezentare a femeilor
Pentru a echilibra această situație, autoritățile locale ar putea introduce politici clare care să încurajeze redenumirea străzilor sau atribuirea unor nume noi dintr-o perspectivă mai incluzivă. În alte orașe din Europa s-au încercat diverse măsuri: în Milano, de exemplu, municipalitatea a stabilit ca pentru fiecare nume de bărbat atribuit unei străzi nou create, altă stradă să poarte numele unei femei.
„Problema cu acest mecanism este că străzile noi sunt create la periferia orașului, iar acest lucru se traduce prin faptul că femeile vor avea paritate cu bărbații, însă numai în zonele marginale. Or aceasta înseamnă nimic altceva decât perpetuarea marginalizării femeilor”, a explicat sociologul Mihai Rusu.
Și Laura Grunberg este de părere că Bucureștiul mai are multe de făcut pentru a deveni un oraș al grijii față de mulți (n.r. care city), un oraș care să comemoreze și să celebreze, aducând în mentalul colectiv un spectru divers de personalități importante pentru istoria, cultura, știința dar să fie și prietenos cu cei în vârstă, cu părinții, cu copiii, cu turiștii.
Consultările publice ar trebui să includă specialiști în egalitatea de gen și istorie, astfel încât selecția numelor să fie făcută în mod conștient și echitabil. „Indicat ar fi să existe și studii mai aprofundate pe această team care să ofere argumentele științifice, cantitative și calitative, pe baza cărora administrația să poată face o strategie. De bun augur ar fi ca autoritățile locale să colaboreze în diverse moduri și cu specialiști cu expertiză și în această zonă”, a explicat cercetătoarea.
Un alt aspect important este educația și promovarea realizărilor femeilor în spațiul public. Campanii naționale care să evidențieze contribuțiile feminine în diverse domenii ar putea genera o mai mare presiune publică pentru schimbare.
De asemenea, instituțiile culturale și academice ar putea colabora cu administrația publică pentru a crea liste de personalități feminine demne de a fi comemorate prin atribuirea numelor lor unor străzi importante din orașe.
Despre Laura Grünberg și Mihai Rusu
Laura Grünberg este profesoară la Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și activistă feministă. Ea este co-autoare, împreună cu Diana Elena Neaga, la volumul Orașul (non)sexist. Inventar al discriminărilor urbane sensibil la gen, editura ProUniversitaria, 2015.
Mihai Rusu este doctor în sociologie și lector universitar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și este preocupat de fenomenul redenumirii străzilor.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: bucuresti, strazi, 8 martie, personalitati, femei,
Dată publicare:
08-03-2025 09:42
