„Comoara” de 2 miliarde de euro care zace în sertarele europenilor. De ce nu este valorificată
Din nostalgie sau din comoditate, românii ţin în dulapuri 22 de milioane de telefoane mobile nefolosite. Cifrele sunt estimate de o platformă online de electronice uzate din Germania.
Toate aceste aparate sunt, de fapt, deşeuri care conţin însă metale preţioase, ce pot fi refolosite la fabricarea unor telefoane noi. Dacă vreţi să scăpaţi de ele, puteţi folosi programele de buy back, sau apela gratuit la firme care vin şi le ridică de acasă.
Românii nu vor să se despartă de telefoanele vechi şi preferă să le păstreze în loc să le recicleze.
CITEŞTE ŞI: Toma Cuzin, Firicel din "Las Fierbinţi, a fost gardă de corp pentru un personaj misterios. Ce a dezvăluit. "Erai un căţeluş"
Roxana Puiu, reprezentant Asociația Environ: "În ceea ce priveşte telefoane mobile, e important să ştim că acestea au, pe lângă plastic, sticlă şi metal, au metale preţioase, precum aurul, argintul, platina. Sigur, în cantităţi foarte mici, dar este păcat ca ele să stea aruncate într-un sertar."
Un aparat poate să conţină zeci de minereuri şi metale preţioase. Unele din zăcăminte aproape epuizate. Cupru, palladium, tantal, cobalt, iridium – totul, sau aproape totul, se găseşte în aceste telefoane.
De exemplu, ecranul din sticlă al unui telefon inteligent conţine jumătate din elementele tabelului Mendeleev. Iar ce nu este de valoare dintr-un mobil, este toxic. Aşa că telefoanele nu ar trebui aruncate la gunoi.
Specialiştii vorbesc despre un nou fenomen: mineritul urban, în care săpăm în dulapurile noastre după aceste comori. Poate noi nu ne vom îmbogăţi. Dar reciclarea ajută să ridicăm presiunea de pe mediul înconjurător.
Cristian Pocol, președinte Asociația Respo Dee: “Securitatea informaţiilor pe care le au în aceste telefoane este la un nivel foarte ridicat. Nimeni nu mai consumă timpul să recupereze aceste informaţii."
Cele 22 de milioane de telefoane mobile care zac prin dulapurile românilor însumează 653 de tone de deşeuri. Doar 11% sunt reciclate. Sociologii spun că suntem legaţi afectivi de aceste telefoane.
Ana Bulai, sociolog: "Pentru o populaţie săracă aşa cum este România şi pentru o populaţie cu o istorie a acumulărilor, “lasă să fie acolo, că poate trebuie, cine ştie, Doamne fereşte”, genul ăsta de reciclare este destul de greu de atins într-un timp foarte scurt."
Puncte de colectare avem în hipermarketuri şi în magazinele de specialitate. În România, sunt peste 900 de astfel de centre, unde putem duce inclusiv becuri şi baterii. Iar pentru electrocasnicele mari dar şi pentru telefoane sunt asociaţii sau companii care vin şi le ridică direct de acasă.
Studiul german a analizat 27 de ţări. România se afla pe locul 9 la numărul de telefoane pe care le ţinem prin dulapuri. Dacă mobilele nefolosite din cele 27 de ţări ar fi duse la reciclat, suma obţinută din extragerea metalelor preţioase existente în aparate precum, aur, argint, paladiu, platină şi cupru, ar atinge 1,9 miliarde de euro. Vorbim în total de aproape 24.000 de tone de deşeuri care echivalează cu peste 54 de avioane Boeing sau cu mai mult de 138 de balene albastre cu 173 tone fiecare.
