Un nou fenomen dăunător amenință România. Ce se întâmplă cu hainele aruncate la gunoi
Hainele aruncate la gunoi poluează, şi din păcate, în România nu există nicio fabrică de reciclare. O singură firmă le valorifica, transformându-le în energie termică, în timp ce 70 la sută dintre deşeuri ajung la gropile de gunoi.
O altă problemă o reprezintă lipsa containerelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor textile. Cu toate acestea, jumătate dintre românii care locuiesc în oraş spun că reciclează hainele uzate. Cei mai mulți obişnuiau să le ducă în marile lanţuri de magazine, care au acest serviciu.
Că România nu e capabilă să îşi gestioneze gunoaiele o ştim deja. În prezent, doar 14 la sută din deşeurile municipale sunt reciclate, faţă de ţintă de 50 la sută stabilită de Uniunea Europeană. Iar hainele uzate nici măcar nu sunt menţionate în legislaţia de mediu de la noi. Ca urmare, în sistemul de colectare selectivă, nu avem containere speciale pentru deşeuri textile.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Andrei Corlan, Gara de Mediu Bucureşti: "De la persoane fizice nu avem acest sistem implementat, pentru că legislaţia deşeurilor spune că, colectarea se face pe minim 4 categorii: carton, plastic, metal, hârtie, sticla, neincluzând deşeurile textile. Din păcate, noi le aruncăm la gunoi în momentul de faţă, pentru că în legislaţia naţională nu există rubrică specială "
Fenomenul este foarte dăunător. Industria textilă este a două în topul poluării, după cea petrolieră. Şi este responsabilă pentru 20 la sută din apele uzate ale lumii. În România, sunt doar două fabrici care se ocupă de valorificarea deşeurilor textile.
Una singură preia haine care le transformă în energie termică. Vorbim de 3 sute de tone pe an. Cea de-a doua reciclează deşeuri textile industriale care provin în urma producţiei de la fabricile de confecţii, de mobila sau de la cele de accesorii auto. Prelucrează 3 sute de tone pe lună.
Un studiu realizat de World Vision România arată că jumătate dintre românii din mediul urban îşi duc totuşi hainele vechi la reciclat. Cei mai mulţi în marile magazine de îmbrăcăminte, care au acest serviciu. Hainele sunt valorificate apoi în fabrici din întreaga lume.
Oana Serbam, World Vision România: "Oamenii par a avea o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte reciclarea textilă. Chiar dacă nu o fac încă totuşi, cei mai mulţi ar vrea să o facă".
Principala dificultate cu care se confruntă opt din 10 romani care ar vrea să îşi dea hainele uzate la reciclat este lipsa unor containere speciale pentru colectarea selectivă. Iar 5 din 10 persoane spun că le lipsesc informaţiile privind locul şi modul de colectare.
Atunci când au fost întrebaţi cine ar trebui să vină cu soluţii pentru reciclarea şi valorificarea hainelor vechi, aproape jumătate dintre respondenți au nominalizat primăriile, iar un sfert, guvernul.
Unele ONG-uri şi primării au pus la punct un sistem prin care hainele să poată ajunge la cei mai puţin norocoşi. Pe hartareciclarii.ro poţi afla unde sunt aceste containere. Datele au fost colectate de la 150 de autorităţi publice locale dar şi de la utilizatori.
Unele asociaţii sau grupuri de pe reţelele de socializare încurajează schimbul de haine sau recondiţionarea lor.
