Această tradiție nu este doar un gest ritualic, ci o invitație la coborârea simbolică în moarte împreună cu Hristos, pregătindu-ne pentru bucuria Învierii.
Ce este Sfântul Epitaf
Sfântul Epitaf este un obiect de cult realizat din in, mătase sau catifea, pe care este pictată sau imprimată scena punerii în mormânt a Domnului Iisus Hristos. Termenul provine din grecescul „epi tafos”, care înseamnă „pe mormânt”. El simbolizează, astfel, pecetea pusă pe Mormântul Domnului și marchează intrarea simbolică a credincioșilor în Sfântul Mormânt, unde se întâlnesc cu moartea și suferința lui Hristos.
Tradiția trecerii pe sub masă
În Vinerea Mare, după slujba Ceasurilor Împărătești, se săvârșește Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf. În această slujbă, epitaf-ul este așezat pe o masă mai înaltă, simbolizând Mormântul Domnului. Credincioșii sărută mai întâi Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, apoi trec pe sub masă, un gest care închipuie coborârea trupului Domnului în mormânt, conform crestinortodox.ro.
Unii trec o singură dată, amintind unicitatea Jertfei lui Hristos, în timp ce alții trec de trei ori, în amintirea celor trei zile petrecute de trupul Domnului în mormânt. Gestul nu este legat de reguli stricte: ceea ce contează este smerenia și credința cu care credinciosul participă la acest ritual.
Semnificația spirituală
Prezența mormântului și a Crucii în mijlocul bisericii ne amintește că drumul către Înviere trece prin Patimi, moarte și îngropare. Prin trecerea pe sub masă, credincioșii simbolizează împreună cu Hristos coborârea în moarte, pentru a se bucura, în noaptea Învierii, de viața veșnică alături de El.
Așa cum Hristos a trecut prin mormânt pentru a Se pogorî în iad și a elibera Dreptii, credincioșii sunt chemați să treacă simbolic prin moarte și mormânt, pregătindu-se pentru Înviere și dobândirea vieții veșnice în Împărăția Lui.
