Procedează la fel și cu clipurile video, ca să comprime informația într-un timp cât mai scurt.
Fenomenul, răspândit pe întreg globul, poate avea și efecte negative, avertizează specialiștii.
Fenomenul a fost numit în alte țări Speed Listening și a apărut după ce tinerii s-au obișnuit cu ritmul alert al platformelor sociale.
Tânăr: „Nu am răbdare să ascult un vocal lung.”
Tânăr: „În special pe-ale lui maică-mea, că ea vorbește așa mai încet.”
Tânăr: „Am prieteni care sunt foarte lenți în vorbire și n-am timp să-i ascult. Au pauze în mesaj.”
Tariana și-a setat în telefon ca toate mesajele vocale să fie redate automat la viteză mai mare.
Tariana: „Eu mă joc mult pe calculator și, ca să îmi dau o cască jos, le ascult rapid. Răspund tot mesaj vocal. E mai convenabil.”
Iar Adina, doctorandă la Facultatea de Arte, are mesajele vocale setate pe viteza 1,5.
Adina: „Depinde dacă mă grăbesc, dacă am timp să le ascult sau nu.”
Chiar dacă pe termen scurt un astfel de comportament nu este nociv, în viitor poate avea efecte nedorite, spun psihologii.
Iuliana Costea, psiholog: „Pe termen lung, atenția noastră are de suferit. Vor avea de suferit interacțiunile noastre de zi cu zi. S-ar putea ca lumea din jurul nostru la un moment dat să ni se pară că se mișcă cu încetinitorul.”
Inclusiv vorbirea poate fi afectată.
Adela Mircovici, profesor logoped: „Tinerii vor vorbi mai repede, ceea ce va face ca dicția să nu fie chiar cea așteptată. Se pierde din claritatea mesajului. Sunt omise sunete, sunt omise silabe.”
Un studiu realizat de Universitatea din California - UCLA - a arătat că 85% dintre studenți ascultă materialele de la curs pe viteză dublă.
Alți tineri ascultă astfel chiar și audiobookuri, podcasturi și clipuri video.
.webp)
