Sfântul Ștefan, 27 decembrie. Ce ar trebui să facă cei care au probleme de sănătate. Tradiții și obiceiuri
Numit și Primul Diacon al lui Iisus, Sfântul Ștefan este serbat în fiecare an pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun.
Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ştefan
Este vorba despre 356.480 de bărbaţi şi 145.109 femei, potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Ştefan - 303.544 de persoane.
Mai sunt următoarele derivate: Fane - 517, Fanel/Fănel - 8.276, Fanica/Fănică - 4.814, Istvan/Istvan - 32.738, Stefanel/Ştefănel - 3.507, Stefanus/Ştefănuş - 4, Stefanut/Ştefănuţ - 3.080.
Cele mai multe femei care îl au ca patron spiritual pe Sf. Ştefan poartă prenumele Ştefania - 116.283 de persoane.
Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Fana - 304; Fanica/Fănica - 8.281, Fanuta/Fănuţa - 1.014, Stefana/Ştefana - 19.227.
Dacă vreți să trimiteți un mesaj de Sfântul Ștefan, dar sunteți lipsiți de inspirație, puteți alege din lista de mesaje și urări de Sf. Ștefan.
Sfântul Ştefan, devenit martir al Bisericii, este sărbătorit de creştini în a treia zi de Crăciun
Potrivit istoricului, Sfântul Ștefan este sărbătorit în a treia zi de Crăciun. El a fost primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos, iar pentru credinţa lui a fost ucis cu pietre.
În timp ce pietrele îl loveau, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului.
După întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânărul, pe nume Saul, l-a urmat şi a devenit Apostolul Pavel.
Cine a fost Sfântul Ștefan
Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi, din rândul evreilor elenişti, de către Sfinţii Apostoli din Ierusalim, din motive pastoral misionare, potrivit basilica.ro. Sfântul Ştefan a ajutat la împărţirea zilnică a bunurilor, în special a hranei.
El s-a bucurat de întâietate în rândul diaconilor, fiind socotit arhidiacon. Era iudeu de neam, după cum însuşi mărturiseşte în cuvântul de apărare rostit în faţa Sinedriului, deşi numele sâu este de origine greacă, însemnând „coroană”.
Sfântul Ştefan era un bun cunoscător a Vechiului Testament, precum şi a învăţăturilor Mântuitorului Isus Hristos.
A atras mânia evreilor pentru că făcea minuni pentru popor şi a fost judecat de Sinedriu pentru că ar fi rostit cuvinte de blasfemie la adresa lui Moise.
Moartea Sfântului Ștefan, primul Diacon
Atunci când Caiafa, fiul lui Iosif, l-a întrebat pe Ștefan dacă ce mărturisesc fariseii despre el este adevărat, acesta a rostit o lungă cuvântare și a arătat că Iisus este Mesia și că a fost ucis de iudei. Auzind cele spuse, evreii au cerut uciderea lui cu pietre.
În timp ce era lovit cu pietre, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Ruga lui a fost ascultată de Dumnezeu. Iar în apropiere de locul unde a fost ucis Ștefan se afla un tânăr fariseu pe nume Saul, care mai târziu a devenit Sfântul Apostol Pavel.
Potrivit vechilor scrieri, la acea vremea cei care erau uciși cu pietre nu puteau fi înmormântați în cavoul familiei, iar trupul Sfântului Ștefan a fost pus în mormântul unui creștin.
Moaștele sale au fost descoperite în anul 415, de către preotul Luchian din Kefar-Gamala. Mai târziu, moaștele Sfântului au mutate la Constantinopol.
Aflarea moaștelor este sărbătorită în calendarul creștin ortodox în fiecare an pe 15 septembrie, iar mutarea lor este pomenită pe 2 august.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan
O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine că în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.
În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ştefan.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan, care au forma rotundă şi sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac.
Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. După ce se sfinţesc de către preot, la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.
Se mai zice că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
