Românii nevoiași vor primi bani pentru a se conecta la rețeaua publică de apă şi canalizare
Un sfert din populația României nu are acces la rețeaua publică de apă şi canalizare, iar asta înseamnă igienă precară și risc de îmbolnăvire.
Dar, avem șansa să intrăm cu toții în rândul lumii civilizate, cu ajutor de la Uniunea Europeană, care ne pune la dispoziţie aproape 900 de milioane de lei pentru conectarea la rețea a familiilor nevoiașe.
Programul „Prima conectare la sistemul public de apă și canalizare” are ca țintă familiile cu venituri mici care nu şi-au permis luxul racordării la reţeaua publică.
La 63 de ani, Doina Tamaş scoate zilnic de cel puţin 10 ori apa din fântână - pentru gătit, spălat și udat grădina. În localitatea ei - Seini, Maramureş, există rețea publică, iar ţevile trec chiar pe la poartă femeii.
Doina Tamaş: „E foarte scump și oamenii pe care-i bagi la lucru, cu 200/zi nu-ți vin, plus țevile, uite cât de departe e de drum… așa că am preferat cât voi trăi să mă folosesc de fântână, până dincolo la cealaltă casă să mă racordez, îi foarte scump.”
Programul derulat de Administraţia Fondului de Mediu presupune că nevoiașii- al căror venit pe membru de familie este mai mic de 1900 de lei lunar - să fie racordaţi cu bani europeni. Suma alocată fiecărei gospodării este de 1.900 de euro.
Angelica Dumitrescu, din Cocorăștii Colț - Prahova, îndepliește condițiile. Soțul ei lucrează cu ziua și, fără un venit stabil nu au avut niciodată bani să se branșeze la conductă care trece pe la poartă. Are trei copii și zilnic cară apă cu găleata, de la vecini.
Angelica Dumitrescu: „La apă e 9 milioane să plătim să ne vină, plus țeava plus mâna de lucru să sape, asta n-ar fi o problemă, că poate când e soțul acasă, ar putea.”
De altfel, în comuna Cocorăștii Colț din Prahova din 1100 de gospodării, doar 194 s-au racordat la rețeaua publică de apă și canalizare.
Statisticile oficiale arată că 26% din populația României nu are acces la sistemul public de apă și canalizare. Cel mai rău stau județele din nordul Moldovei, Muntenia şi Oltenia unde sunt peste 3 milioane de oameni care cară apă din fântână sau de la râu.
Populație neracordată la sistemul public de apă potabilă:
NORD- EST - 1,5 mil persoane
Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
SUD-MUNTENIA - 848 mii persoane
Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman.
SUD-VEST OLTENIA - 708 mii persoane
Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
NORD-VEST - 695 mii persoane
Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj
CENTRU - 460 mii persoane
Albă, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu
VEST - 300 mii persoane
Arad, Caraș-Severin, Hunedoara Timiș
SUD-EST - 275 mii persoane
Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea
BUCURESTI-ILFOV - 264 mii persoane
municipiul București, județul Ilfov.
SURSĂ: Institutul Național de Statistică)
Odată racordat la sistemul centralizat, gospodarul are siguranța că apa ce îi intră în curte, este curată. Companiile furnizoare au obligația să facă verificări periodice de calitate. Iar faptul că la îndemână există un robinet pe care îl pot deschide cu un efort minim înseamnă un plus la igiena și sănătatea familiei.
Cele 900 de milioane de lei alocate programului „Prima conectare” vor putea fi accesate de companiile de utilităţi publice. În parteneriat cu primăriile, acestea trebuie să identifice gospodăriile care îndeplinesc condițiile și să execute apoi lucrările.
