Returnarea tezaurului României furat de Rusia, dezbătută în Parlamentul European. Ce va urma
Returnarea tezaurului României furat de Rusia în 1916-1917 se află în premieră pe agenda Parlamentului European. Eurodeputații vor vota și o rezoluție pe chestiunea tezaurului românesc însușit ilegal de ruși.
Returnarea tezaurului României furat acum mai bine de 100 de ani de Rusia se află în premieră pe agenda Parlamentului European, care va vota și o rezoluție pe această chestiune.
Potrivit unui draft al agendei publice a Parlamentului European, subiectul ar urma să fie dezbătut la Strasbourg în dimineața zilei de 14 martie: ”Declarația Comisiei- Returnarea tezaurului național al României, însușit ilegal de către Rusia”. Informația a fost prezentată prima oară de G4Media.
După dezbatarea subiectului, parlamentarii europeni vor vota proiectul de rezoluție inițiat de eurodeputatul român Eugen Tomac.
Este pentru prima dată când chestiunea tezaurului României furat de Rusia ajunge în atenția unui organism internațional atât de înalt. Dincolo de considerentele de imagine, dezbaterea acestui subiect este importantă și printr-o perspectivă mai pragmatică.
Astfel, dacă după războiul din Ucraina vor exista negocieri între Uniunea Europeană și Rusia, UE se va putea folosi de această rezoluție pentru a ridica oficial problema returnării tezaurului României sechestrat la Moscova.
Ce conținea tezaurul național trimis de România în Rusia
Faptul că subiectul tezaurului României furat de ruși nu este știut la nivel internațional a fost menționat și de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR).
”Proiectele noastre de viitor pornesc de la constatarea că, în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema Tezaurului evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută. În circuitul public din străinătate, atât cel ştiinţific, cât şi în cel al literaturii de popularizare, nu există lucrări în limbi de circulaţie internaţională dedicate acestei teme, iar istoricii şi specialiştii în ştiinţe juridice români nu au abordat în străinătate această problematică", a declarat Isărescu în noiembrie 2023.
”Ne-am propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internaţional, că România are un drept creanţă deplin valabil din punct de vedere istoric şi juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916 -1917”, a mai spus guvernatorul BNR.
România și-a trimis în 1916-1917 tezaurul național la Moscova, pe baza unor garanții, pentru a-l pune la adăpost în contextul Primului Război Mondial.
În 1916, în decembrie, 1.738 casete cu aur al Băncii Naţionale şi două casete cu bijuteriile Reginei Maria, au fost încărcate într-un tren cu destinaţia Moscova, unde au fost depuse în Tezaurul Băncii de Stat al Rusiei, aflat în „Sala armelor”, de la Kremlin, arăta acum un an și ”România, te iubesc”.
Al doilea transport în valoare de peste 315 milioane de lei în aur, dar și arhive neprețuite și lucrări de artă și piese de valoare aparținând colecțiilor private, a fost trimis la Moscova. Practic, întreaga bogăție a statului român din Primul Război Mondial.
Istoria ne-a fost apoi potrivnică, iar Rusia ne-a furat pur și simplu tezaurul național. Până acum, ne-au returnat doar 33 de kilograme de aur și 122 de lucrări pictate de Grigorescu. În 1956 am reușit să recuperăm și Cloșca cu puii de aur.
Nu știm ce a mai rămas din tezaur, dar estimările BNR vorbesc despre 93 de tone de aur și o valoare de peste trei miliarde de euro.
Rușii se limitează să spună că, din punctul lor de vedere, ”subiectul aurului românesc nu există”.
Etichete: dezbatere, furat, moscova, parlamentul european, returnare, rezolutie, Rusia, tezaurul romaniei,
Dată publicare:
