Rețete tradiționale au fost reinventate pentru a atrage mai mulți cumpărători. La ce prețuri ajung produsele
Cei care nu țin post și caută bunătăți pentru masa de Crăciun sunt în fața unei decizii greu de luat. Multe rețete românești de tobă, cârnați, dar și brânzeturi tradiționale, de exemplu, au cel puțin o variantă mai sofisticată.
Asta pentru că, încercând să țină pasul cu vremurile și gusturile și producătorii noștri au început să pună la maturat în tot felul de combinații de carne, brânză și chiar pește, iar prețurile sunt pe măsură.
Carnea ținută în băi de sare câteva zile, aruncată apoi sub o perdea de fum și lăsată să se usuce încet este foarte apreciată. Tot mai mulți producători vor să aibă și delicatese în vitrină, așa că au trecut la treabă. În timp ce unii se inspiră din străinătate, alții se lasă ghidați de intuiție.
Mihai Covacs, proprietarul unei carmangerii: „Sincer să vă zic, cred că lumea nu prea a văzut așa ceva, ce este aici în mâna mea. E ce am făcut eu, așa, după mintea mea. M-am gândit să vin cu ceva noutate în București ca să vadă lumea că se mai poate și altceva. Asta este o ceafă de mangalița, ținută în saramură 11 zile. Acum tai să vedeți cum arată o bunătate! Uitați aici!”.
Dacă rețeta a fost relativ ușor de conceput, partea grea vine abia acum: cum să-i convingă pe cumpărători.
Reporter: E grea decizia?
Cumpărător: „Da, că trebuie să iau și pastramă”.
Reporter: Și ce vă oprește?
Cumpărător: „Cardul”.
Și pe bună dreptate. Multe dintre aceste bunătăți ajung să depășească 100 de lei pe kilogram.
De departe, una dintre cele mai mari evoluții de la noi au cunoscut-o brânzeturile. De la cașcaval, roți maturate și până la specialități afumate, multe dintre brânzeturile produse în România pot concura cu cele ale elvețienilor, francezilor și italienilor.
Unele brânzeturi, de pildă, sunt produse într-o fabrică din județul Covasna. Proprietarii i-au avut profesori pe câțiva elvețieni care au venit două luni în România ca să îi învețe.
Hunor Benko, reprezentantul unei fabrici de brânzeturi: „Avem și mai în vârstă și mai tinere. Cea mai în vârstă brânză pe care o avem aici e de 14 luni. E diferită rețeta, tehnologia după care facem. Avem și robot ca în Elveția care maturează, cu un fel de zeamă de sare”.
Inclusiv peștele este pus în evidență în tot felul de rețete sofisticate.
Adrian Șuță, producător: „Fileul din păstrăv somonat, prăvălit și proțăpit este copt, afumat și pus la uscat”.
Cele mai multe dintre aceste bunătăți pot fi cumpărate, însă, din magazinele producătorilor sau din băcănii. Foarte puține ajung și în supermarketuri.
.webp)
