Postul Bobotezei – când începe. Ce este Agheasma Mare și ce puteri are
Boboteaza, una dintre cele mai importante sărbători creștine de la începutul anului, este prăznuită pe 6 ianuarie și este precedată de Ajunul Bobotezei, zi cu o semnificație aparte pentru credincioșii ortodocși.
În această perioadă, atenția se îndreaptă către post, Agheasma Mare și numeroase tradiții și superstiții transmise din generație în generație.
Când începe Postul Bobotezei și de ce se ține post negru
Postul Bobotezei este unul dintre cele mai scurte din calendarul ortodox. Acesta are loc într-o singură zi, pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, și este cunoscut drept post negru, mai ales în rândul credincioșilor care respectă tradiția cu strictețe.
Postul negru presupune abținerea totală de la mâncare și băutură până la sfințirea apei. Potrivit tradiției, acest post are rol de curățire trupească și sufletească, pregătind credincioșii pentru primirea Agheasmei Mari și pentru sărbătoarea Epifaniei. Este unul dintre puținele mari praznice înaintea cărora se ține post doar o singură zi.
Ce este Boboteaza sau Epifania
Boboteaza, numită și Epifanie sau Teofanie, marchează Botezul Mântuitorului Iisus Hristos în râul Iordan, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Sărbătoarea de pe 6 ianuarie simbolizează arătarea Sfintei Treimi: Fiul care Se botează, Duhul Sfânt care Se pogoară sub chip de porumbel și glasul Tatălui din cer.
Pentru creștinii ortodocși, Boboteaza este una dintre cele mai mari sărbători ale anului bisericesc. În tradiția occidentală, aceeași zi este asociată cu vizita magilor la nașterea lui Iisus.
Ce este Agheasma Mare și ce semnificație are
Un element central al Bobotezei este Agheasma Mare, apa sfințită în cadrul slujbei speciale de pe 6 ianuarie. Termenul „agheasmă” provine din grecescul agiasmos, care înseamnă „sfințire”.
Spre deosebire de agheasma mică, folosită pe tot parcursul anului la sfințirea caselor (șfeștanie), Agheasma Mare este legată exclusiv de Bobotează și amintește de botezul lui Iisus în Iordan. Apa este sfințită printr-o rugăciune specială, cu dublă invocare întreită a Duhului Sfânt, iar preotul afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă, rostind: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne…”.
Credincioșii iau Agheasma Mare acasă și o păstrează într-un loc curat, într-o sticlă bine închisă. Tradiția spune că această apă nu se strică și are puteri binefăcătoare, fiind folosită pentru binecuvântare, protecție și, în credința populară, pentru vindecare.
Agheasma Mare se bea pe stomacul gol, înainte de anafură, timp de opt zile, din 6 până pe 14 ianuarie. Cifra opt simbolizează veșnicia. După această perioadă, apa sfințită se consumă doar cu post și spovedanie, la recomandarea duhovnicului, în special în cazuri de boală sau necazuri mari.
Tradiții de Bobotează
În multe localități din România, Boboteaza este marcată de un obicei spectaculos: aruncarea crucii în apă – râu, lac sau mare. Tinerii se aruncă după ea, iar cel care o recuperează este considerat binecuvântat, având noroc și sănătate tot anul.
Tot de Bobotează, preoții merg din casă în casă cu Agheasma Mare pentru a sfinți gospodăriile și a alunga spiritele rele. Se spune că în această zi „se sfințesc apele”, iar tot ce este stropit cu agheasmă capătă protecție divină.
Boboteaza vine la pachet cu numeroase superstiții păstrate mai ales în mediul rural. Se spune că dacă vremea este frumoasă de Bobotează, anul va fi bogat, iar dacă bate crivățul, recoltele vor fi bune. Cine se spală cu apă rece în ziua Bobotezei va fi sănătos tot anul. Se mai spune că în Ajunul Bobotezei nu este bine să arunci gunoiul din casă, pentru a nu „arunca norocul”.
Ajunul Bobotezei rămâne, astfel, o zi de post, rugăciune și așteptare, care pregătește una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății: Boboteaza, ziua în care apa devine sfințită, iar credința se împletește cu tradiția.
Busuiocul de Bobotează
Busuiocul ocupă un loc important în tradițiile românești de Bobotează. Este folosit de preoți la sfințirea apei și a caselor, dar apare și în numeroase obiceiuri populare, fiind asociat cu dragostea, fertilitatea și protecția.
În noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetele nemăritate pun busuioc sub pernă, crezând că astfel își vor visa ursitul. Tradiția spune că, pentru ca visul să fie adevărat, fetele trebuie să țină post în Ajunul Bobotezei și să se roage.
