Legea stabilește plafoane maxime, dar asta nu înseamnă că fiecare părinte trebuie să plătească automat 25% din salariu.
Obligația de întreținere aparține ambilor părinți, indiferent dacă sunt căsătoriți, divorțați sau nu au locuit niciodată împreună. Ea nu dispare automat dacă părintele nu are un loc de muncă și poate continua chiar și după ce copilul împlinește 18 ani, dacă acesta își continuă studiile.
Codul civil reglementează modul în care se stabilește pensia de întreținere, situațiile în care aceasta poate fi modificată și condițiile în care plata continuă după majorat. În plus, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2026 a clarificat regulile privind audierea copilului și efectuarea anchetei psihosociale în procesele de majorare a pensiei.
Ce este pensia alimentară și cine are dreptul să o primească
În limbajul uzual, "pensie alimentară" este denumirea folosită pentru pensia de întreținere. Potrivit Codului civil, părinții sunt obligați să își întrețină copiii minori. Întreținerea cuprinde cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională. Beneficiarul pensiei de întreținere este copilul, iar în cazul copilului minor plata este, de regulă, efectuată prin părintele cu care acesta locuiește.
Obligația există indiferent dacă părinții locuiesc împreună, sunt separați, divorțați sau nu au locuit niciodată împreună.
Atunci când părinții nu se înțeleg asupra modului în care este asigurată întreținerea copilului, instanța stabilește întinderea obligației, modalitatea de executare și contribuția fiecărui părinte.
Cine trebuie să plătească pensie alimentară pentru copil
Obligația de întreținere aparține ambilor părinți. Atunci când copilul locuiește în principal cu unul dintre părinți, contribuția celuilalt poate fi stabilită prin plata unei pensii de întreținere. Părintele cu care locuiește copilul contribuie, la rândul său, prin cheltuielile și îngrijirea pe care le asigură.
Potrivit Codului civil, poate fi obligată la întreținere persoana care are mijloace pentru a plăti sau care are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea situației sale se ține cont de venituri și bunuri, de posibilitatea de a realiza venituri și de celelalte obligații pe care le are.
Cum se calculează pensia alimentară în funcție de veniturile părintelui
Pensia alimentară nu înseamnă automat 25% din salariu. Potrivit art. 529 din Codul civil, întreținerea se stabilește în funcție de nevoile copilului și de mijloacele părintelui care trebuie să o plătească.
Pentru întreținerea datorată de un părinte, legea stabilește următoarele limite:
- pentru un copil - până la o pătrime din venitul lunar net;
- pentru doi copii - până la o treime din venitul lunar net;
- pentru trei sau mai mulți copii - până la jumătate din venitul lunar net.
Procentele reprezintă limite maxime și nu se acordă automat în fiecare caz.
De exemplu, la un venit net de 4.000 de lei pe lună, plafonul pentru un copil este de 1.000 de lei. Pentru doi copii, limita este de aproximativ 1.333 de lei în total, iar pentru trei sau mai mulți copii, de 2.000 de lei în total.
Într-un caz concret, suma diferă, în funcție de nevoile copilului și de situația părintelui.
Pensia de întreținere poate fi stabilită fie într-o sumă fixă, fie ca procent din venitul lunar net.
Dacă pensia este stabilită într-o sumă fixă, aceasta se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației, potrivit art. 531 din Codul civil.
Dacă se schimbă situația financiară a părintelui sau nevoile copilului, instanța poate majora ori reduce pensia sau poate dispune încetarea plății, în condițiile legii.
Care este suma maximă care poate fi stabilită ca pensie alimentară
Nu există o sumă maximă în lei valabilă pentru toți părinții. Plafonul este stabilit prin raportare la venitul net al părintelui și la numărul copiilor.
Astfel, la un venit net de 10.000 de lei, limita pentru un copil poate ajunge la 2.500 de lei, pentru doi copii la aproximativ 3.333 de lei în total, iar pentru trei sau mai mulți copii la 5.000 de lei în total.
Acestea sunt limitele prevăzute de lege, nu sume care trebuie acordate automat.
Codul civil mai stabilește o limită generală: totalul întreținerii datorate copiilor, împreună cu eventualele obligații de întreținere față de alte persoane, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al părintelui obligat, potrivit art. 529 alin. (3).
Pentru o estimare rapidă poate fi folosit și calculatorul de pensie alimentară disponibil pe eghiseul.ro. Rezultatul este orientativ și aplică plafoanele prevăzute de Codul civil.
Ce se întâmplă dacă părintele nu are venituri
Faptul că un părinte nu are un salariu declarat nu înseamnă că dispare obligația de întreținere.
Potrivit art. 527 din Codul civil, poate fi obligată la întreținere persoana care are mijloace pentru a plăti sau care are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea situației sale se ține cont de venituri și bunuri, de posibilitatea de a realiza venituri și de celelalte obligații pe care le are.
Lipsa unui salariu nu înseamnă automat că pensia este zero.
Există situații în care, atunci când un părinte nu realizează venituri, venitul minim pe economie a fost folosit ca reper. Nu există însă în Codul civil o formulă potrivit căreia orice părinte fără venituri va plăti automat 25% din salariul minim.
În cazul în care situația financiară a părintelui se schimbă, pensia poate fi modificată de instanță.
Noutatea din 2026 privind majorarea pensiei de întreținere
O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2026 a clarificat regulile aplicabile în procesele pentru majorarea pensiei de întreținere. Prin Decizia nr. 36 din 23 februarie 2026, ÎCCJ a stabilit că, în aceste cauze, nu este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit 10 ani și nici efectuarea anchetei psihosociale. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial la 16 iunie 2026.
Instanța poate însă decide ascultarea copilului sau efectuarea anchetei psihosociale dacă apreciază că acestea sunt necesare pentru soluționarea cauzei. Decizia se referă la procesele care au ca obiect majorarea pensiei de întreținere datorate de un părinte copilului.
Până la ce vârstă se plătește pensia alimentară
Obligația de întreținere nu încetează automat în toate situațiile atunci când copilul împlinește 18 ani.
Potrivit art. 499 din Codul civil, părinții trebuie să își întrețină copilul devenit major dacă acesta se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Prin urmare, dacă tânărul își continuă studiile, obligația de întreținere poate continua după împlinirea vârstei de 18 ani, în limita prevăzută de lege.
Ce se întâmplă dacă părintele nu plătește pensia alimentară
Dacă pensia stabilită nu este plătită, sumele restante pot fi recuperate prin executare silită. Codul de procedură civilă prevede reguli speciale pentru urmărirea veniturilor în cazul obligațiilor de întreținere.
Neplata poate avea, în anumite condiții, și consecințe penale.
Art. 378 din Codul penal, care reglementează infracțiunea de abandon de familie, prevede printre situațiile sancționate neplata, cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială. Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. Regula privind pensia stabilită pe cale notarială a fost introdusă prin Legea nr. 323/2023.
Neplata timp de trei luni nu duce automat la închisoare. Legea cere existența relei-credințe, iar acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Codul penal mai prevede că fapta nu se pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile.
Un alt aspect este momentul de la care se datorează pensia. Ca regulă, aceasta este datorată de la data cererii de chemare în judecată, potrivit art. 532 din Codul civil. Instanța poate acorda pensia și pentru o perioadă anterioară dacă introducerea cererii a fost întârziată din culpa părintelui obligat.
