O echipă de arheologi turci a recuperat mii de artefacte ceramice, inclusiv 122 de farfurii, boluri și tăvi, dintr-o epavă veche de aproximativ 2.100 de ani, pe coasta mediteraneană a Turciei.
Ministerul Culturii și Turismului din Turcia a anunțat că săpăturile subacvatice, începute în 2025 în largul localității Adrasan, din provincia Antalya, au scos la iveală rămășițele unei nave comerciale care transporta veselă ceramică din lumea mediteraneană antică.
Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a declarat într-o postare pe rețelele sociale că artefactele oferă o imagine asupra culturii elaborate a meselor din acea perioadă.
„Aducem la lumină, din adâncurile Mediteranei, veselă veche de 2.100 de ani”, a spus Ersoy. „Cele 122 de forme și dimensiuni diferite de farfurii, boluri și tăvi dezvăluie cultura meselor de lux din acea perioadă”, a adăugat el.
Akdeniz’in derinliklerinden 2.100 yıllık sofra takımlarını gün yüzüne çıkarıyoruz. 🏺
Antalya Adrasan’da 2025 yılında başlattığımız sualtı kazılarında, seramik yüklü gemi batığından bugüne kadar binlerce eser çıkardık.
Principala încărcătură este alcătuită din farfurii și boluri despre care se crede că provin din vechea așezare Rhosus, aflată în actualul district Arsuz, în provincia Hatay din sudul Turciei.
Printre obiectele descoperite se numără farfurii pentru nuci, boluri pentru supă, farfurii pentru pește și tăvi de diferite dimensiuni.
Ministerul a precizat că astfel de produse erau foarte căutate la Roma și se numărau printre obiectele de veselă de lux comercializate în întreaga regiune mediteraneană.
Ceramica de Rhosus, menționată de Cicero
Ceramica din Rhosus este menționată și în corespondența lui Marcus Tullius Cicero, celebrul om de stat și orator roman. Acesta scria într-o scrisoare adresată prietenului său Atticus, în anul 50 î.Hr., că a comandat pentru acesta vase ceramice din Rhosus.
Cum au supraviețuit obiectele ceramice
Starea foarte bună în care s-au păstrat multe dintre farfurii și boluri se datorează, în parte, modului în care încărcătura fusese ambalată înainte ca nava să se scufunde.
Obiectele ceramice erau așezate în lăzi din lemn, iar între ele era pus lut.
Această metodă a contribuit la protejarea pieselor împotriva spargerii în timpul naufragiului și la conservarea lor timp de peste două milenii.
„Aceste artefacte, care s-au păstrat în stare bună până în prezent datorită lutului pus între ele atunci când au fost ambalate în lăzi, păstrează dovezi ale măiestriei de producție din Anatolia și ale istoriei comerciale a Mediteranei”, a declarat Ersoy.
Cercetătorii cred că nava a plecat din Rhosus și se îndrepta cel mai probabil spre Roma atunci când, în timpul unei furtuni, a lovit o zonă cu apă puțin adâncă și s-a scufundat.
Epava se află la o adâncime cuprinsă între 42 și 55 de metri. Arheologii subacvatici continuă săpăturile cu ajutorul roboților subacvatici.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
