Peisagiștii și arhitecții acuză că plantările din București sunt făcute în funcție de prețul cel mai mic, nu de nevoi
O panseluță aici, un copac mai încolo. Așa se plantează în București, în lipsa unei viziuni clare. Este concluzia la care au ajuns peisagiștii și arhitecții, care acuză că lucrările sunt făcute în funcție de prețul cel mai mic, nu de nevoile orașului.
Pentru că, de multe ori, plantările sunt haotice, arborii nu rezistă, iar an de an, responsabilii o iau de la capăt. Acum, specialiștii încearcă să facă un plan concret, ca să afle câți copaci avem și în ce stare.
Diana Culescu, peisagist: „De exemplu, aici apar trandafirii. Aceștia sunt puși într-o zonă umbrită și n-o să trăiască, de asta au și dispărut. De exemplu, la noi arbuștii nu se întrețin cum ar avea ei nevoie, ci se întrețin în funcție de ce scule are firma care face execuția”.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Tot în funcție de echipamente sunt îngrijite multe dintre spațiile verzi din Capitală. De exemplu, acești muncitori folosesc un fierăstrău electric că să taie iarba.
Haotice sunt și plantările. Și asta pentru că nu toți arborii se potrivesc într-un București atât de poluat de trafic.
Diana Culescu, peisagist: „Ar trebui să favorizezi speciile care au, se numește reținere foarte mare, adică au o suprafață foarte mare pe care se pune praful, că au frunze mai mari, mai multe ramuri. O să vedem mulți platani, asta s-a plantat foarte mult, mesteceni, sunt specii care nu se mai plantează în străinătate și atunci pepinierele din străinătate vând la noi acele specii. Vrem să facem registrul verde pentru parcul Kiseleff, adică introducem toate elementele care sunt înglobate în parc și să se vadă în timp real”.
Acest registru verde ar fi ca un doctor al spațiilor verzi. Ar ține evidența tuturor plantelor, băncilor și aleilor. În lipsa acestui instrument, lucrările se fac la ochi.
Localnic: „Suficient de verde nu, dar suficient de plin de clădiri”.
Localnic: „În afară sunt spații verzi, sunt locuri pentru copii. În Suedia, la ei e lege, nu te atingi de flori nici în pădure”.
Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților din București: „În general, toate aceste spații, parcuri, se fac prin concursuri, prin achiziții publice, nu cu prețul cel mai mic. Din această cauză, plantele puse în locul respectiv nu țin sau se degradează, pentru că nu sunt făcute cu specialiști. În România, foarte mult Clujul e campion la spațiu verde prin concurs, adică prin calitate, nu pe panseluțe puse prost”.
În ultimii ani, Bucureștiul a pierdut peste o mie de hectare de verdeață care au ajuns parcări, trotuare sau terenuri pentru construcții. Săptămâna trecută, Garda de Mediu a amendat Primăria Capitalei cu 100 de mii de lei pentru lipsa unui registru al spațiilor verzi.
