O echipă de cercetători din Galați au inventat noi tipuri de hrană și ingrediente. Unele au obținut premii internaționale

Este principiul care a condus la inventarea unor noi tipuri de hrană și ingrediente, în laboratoarele Facultății de Știință și Ingineria Alimentelor din Galați. Unele dintre ele au obținut deja și premii internaționale și sunt în curs de brevetare.

O echipă de cercetători și-a propus să utilizeze într-un mod cât mai original un fruct care provine din flora spontană și este folosit în special la ceaiuri: măceșul. Așa a fost inventată o marmeladă, în patru sortimente, în care variază concentrația și tipul de zahăr adăugat, inclusiv tipul fără zahăr sau cu înlocuitor.

Tot din măceșe, specialiștii au produs un suc cu pulpă, în amestec cu suc de mere, dar și un supliment alimentar, în care a fost inoculată o bacterie probiotică. La fel de apreciat a fost și un jeleu făcut din soiul autohton de struguri Băbească Neagră.

Lector Oana Nistor, Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor, Galați: „Nu a fost resimțită absența zahărului, soiul de struguri fiind un soi destul de dulce. Și, de asemenea, structura jeleului a fost foarte apropiată de cea în care se adaugă zahăr”.

Și tot din struguri, dar din pielița rămasă după stoarcerea boabelor, au inventat un colorant natural pentru bere.

Inginer Daniela Serea, Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor: „Cu toate că acestea sunt considerate deșeuri, ele conțin cantități importante de compuși biologic activi, cum ar fi antioxidanți, coloranți și compuși naturali de sinteză, care pot înlocui aditivii de sinteză eficientă”.

Cea mai mare provocare o reprezintă, însă descoperirea unui ingredient care să reunească într-o singură formulă stimularea creșterii, reglarea microflorei intestinale și sinteza microorganismelor. Este un ingredient multifuncțional care se prezintă, deocamdată, sub formă de pudră și este folosit ca furaj pentru pești.

Drd. Ing. Marina Pihurov, Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor, Galați: „În furaje sau în diverse produse alimentare, acesta având potențial tribiotic, adică prebiotic, probiotic și postbiotic, conține diverși compuși bioactivi”.

Nicoleta Stănciuc, profesor al Facultății de Știință și Ingineria Alimentelor, Galați: „Nu mai este foarte mult până în 2050, când populația globului va ajunge la 10,5 miliarde, și va fi nevoie de 70%, mai multă hrană”.

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, 55% din solurile planetei sunt erodate de la nivel moderat, până la stadiul în care nu mai pot produce rod. Trei miliarde de oameni, la nivel mondial, nu își pot permite o dietă sănătoasă, iar 820 de milioane sunt subnutriți.

Articol recomandat de sport.ro

Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită