Navigatorii, afectați de secetă. Tot mai multe barje cu mărfuri eșuează din cauza adâncimii extrem de mici a Dunării
Dunărea devine, încet-încet, o imensă capcană pentru navigatori. Tot mai multe barje încărcate cu mărfuri eșuează din cauza adâncimii neobișnuit de mici a fluviului, provocată de secetă.
La intrarea în țară, debitul este la jumătate față de normalul din această perioadă a anului, iar prognozele arată că va continua să scadă. Armatorii se plâng de pierderi de milioane de euro, iar autoritățile fluviale încearcă să dragheze sectoarele critice.
Atât pe Dunărea fluvială, cât și pe cea maritimă, sunt zeci de zone critice, prin care navigatorii trec strângând din dinți. În ultimele trei săptămâni, tot mai multe convoaie s-au pus pe uscat, cum spun marinarii, adică au atins nisipul de pe fundul fluviului și nu au mai putut înainta.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Director NAVROM: Pierderile sunt foarte mari
Ca să poată naviga prin aceste zone critice, comandanții desfac convoaiele compuse, de regulă, din opt barje și le trec una câte una. Oricum, containerele nu sunt încărcate la capacitate, ca să nu devină prea grele, iar asta se treduce prin pierderi.
Cătălin Țigănuș, director NAVROM: Pierderile sunt foarte mari, în condițiile în care noi, practic, mergem la jumătate din capacitatea nominală a barjelor. Cel puțin. Pe partea Constanța-Galați-Tulcea mergem la pescaje care permit încărcarea la 1.700 de tone-1.800 de tone de marfă, în condițiile în care, normal, încărcam 2.900 de tone.
Și debitele principalilor afluenți care contribuie la debitul Dunării, Sava, Drava și Morava sunt foarte scazute, în această perioadă.
Florin Uzutoma, director Căi Navigabile, AFDJ Galați: „N-a plouat. Nu vine apă nici din internațional, nici din apele interioare ale României. Debitele sunt undeva la jumătatea cotei multianuale”.
La intrarea în țară, debitul Dunării este de aproximativ 2.700 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care, la mijlocul lui iulie, ar fi trebuit să fie de 5.400. Sistemele de dragaj, care curăță fundul fluviului pentru a asigura adâncimile necesare navigării în condiții de siguranță, sunt mutate de la un punct critic la altul.
Adrian Maizel, șef Birou Hidrografic AFDJ Galați: Întâmpinăm probleme în punctul critic Calnovăț, kilometrul 615-617, în care am îngustat șenalul până la o lățime de 90 de metri. Iar draga va acționa în acel punct începând de luni.
Miercuri, la Galați, reprezentanții Administrației Fluviale a Dunării de Jos s-au întâlnit cu membri ai Comisiei Dunării și ai Parlamentului European pentru a găsi soluții de îmbunătățire a traficului în bara Sulina. Acolo, în continuare, zeci de nave maritime așteaptă să intre pe canal, către porturile de la Dunăre. Situația s-a agravat după declanșarea conflictului armat din Ucraina.
