Motivul pentru care mulți dintre locuitorii uneia dintre cele mai bogate țări din lume se simt vinovați
Norvegia este una dintre cele mai bogate țări din lume, dar cu toate acestea, mulți oameni se simt vinovați din cauza traiului lor confortabil, a spus Elisabeth Oxfeldt, profesoară de literatură scandinavă la Universitatea din Oslo.
Norvegienii bogați pun din ce în ce mai mult în contrast viețile lor confortabile cu cele ale oamenilor care se luptă, în special în străinătate, scrie BBC.
„Am asistat la apariția unei narațiuni de vinovăție cu privire la viețile privilegiate ale oamenilor într-o lume în care alții suferă”, spune Elisabeth Oxfeldt.
Datorită rezervelor sale semnificative de petrol, cele mai mari din Europa după cele din Rusia, Norvegia este una dintre cele mai bogate țări din lume. Puterea economiei sale este aproape dublă față de cea a Regatului Unit și chiar mai mare decât cea a SUA.
Norvegia înregistrează chiar un excedent bugetar - venitul său național depășește cheltuielile. Acest lucru contrastează puternic cu majoritatea celorlalte națiuni, inclusiv Marea Britanie, care trebuie să împrumute bani pentru a-și acoperi deficitele bugetare.
Profesoara Oxfeldt este expertă în modul în care cărțile, filmele și serialele TV scandinave reflectă cultura generală a epocii lor. Ea spune că vede din ce în ce mai des că aceste medii explorează vina de bogăție a Norvegiei.
„Urmărind literatura, filmele și serialele contemporane, am constatat că contrastul dintre sinele fericit, norocos sau privilegiat și „celălalt”, care suferă, a provocat sentimente de vinovăție, neliniște, disconfort sau rușine. Nu toată lumea se simte vinovată, dar mulți se simt vinovați”, adaugă Oxfeldt.
Printre intrigile prezentate în dramele norvegiene recente se numără membri ai „clasei privilegiate” care se bazează pe serviciile oferite de lucrătorii migranți care locuiesc în locuințe din subsolurile lor. Sau femei care își dau seama că au atins egalitatea de gen la locul de muncă bazându-se pe pe bone prost plătite din țări sărace, care le îngrijesc copiii, spune Oxfeldt.
Viața are obiceiul de a imita arta. În martie, guvernul norvegian a oprit acordarea de permise de muncă pentru au bone au-pair (care locuiesc în casa angajatorilor și primesc sume mici de bani) din țările în curs de dezvoltare.
Sentimentele de vinovăție ale poporului norvegian au fost încurajate și de o serie de persoane și organizații dornice să pună la îndoială dacă bogăția Norvegiei se bazează pe practici etice.
În luna ianuarie a acestui an, Financial Times a publicat un raport special care a dezvăluit modul în care uleiul de pește obținut din pești întregi măcinați, capturați în largul coastelor Mauritaniei, în Africa, a fost utilizat ca hrană pentru fermele de somon extinse din Norvegia.
Peștele norvegian de crescătorie, care este vândut de marii comercianți cu amănuntul din Europa, „dăunează securității alimentare în Africa de Vest”, a afirmat ziarul.
Grupul de presiune pentru mediu Feedback Global a insistat că „apetitul vorace al industriei somonului norvegian pentru peștele sălbatic duce la pierderea mijloacelor de subzistență și la malnutriție în Africa de Vest, creând un nou tip de colonialism alimentar”.
Guvernul norvegian a răspuns că dorește „să asigure furaje durabile” și că lucrează pentru „folosirea crescută a materiilor prime locale”.
Norvegia, una dintre cele mai fericite țări din lume
Într-adevăr, Norvegia afirmă că este dornică să facă o tranziție către o economie ecologică, astfel încât asigurarea sustenabilității acvaculturii va fi esențială pe măsură ce sectorul petrolier este redus pentru a face loc așa-numitei „schimbări ecologice”.
Acest lucru ar trebui să asigure fonduri, tehnologie și forță de muncă pentru sectoare maritime poate mai sigure pentru viitor, cum ar fi energia solară și eoliană offshore și producția de alge pentru alimente și medicamente.
Pe de o parte, datorită bogăției bazate pe petrol și gaze, orele de lucru din Norvegia tind să fie mai scurte decât în majoritatea economiilor comparabile, drepturile lucrătorilor sunt mai puternice, iar sistemul de protecție socială mai generos.
Deloc surprinzător, Norvegia a fost mult timp una dintre cele mai fericite țări din lume, conform Raportului mondial privind fericirea. În prezent, se află pe locul șapte.
Dar, pe de altă parte, spune Børre Tosterud, un investitor pensionar, „dependența totală a Norvegiei de câștigurile din petrol” a dus la un buget guvernamental excesiv de mare, un sector public umflat și o lipsă de forță de muncă ce pune piedici sectorului privat. „Nu este sustenabil”, zice el.
