În România, acest fenomen astronomic aduce o distribuție aproape simetrică a luminii, iar orele de răsărit și apus se aliniază în jurul intervalului de 12 ore de lumină.
În 2026, poziția Pământului față de Soare determină momente specifice pentru apariția și dispariția discului solar la orizont, ușor diferite de la un oraș la altul. Diferențele apar din cauza poziționării geografice și a unor factori precum refracția atmosferică, care face ca ziua să fie, în realitate, puțin mai lungă decât noaptea chiar și în ziua echinocțiului.
Când are loc echinocțiul de primăvară 2026
Echinoctiul de primavara din 2026 se produce în luna martie, la ora 14:46 UTC (respectiv 16:46, ora României), marcând începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și debutul toamnei în emisfera sudică.
În acest moment, Soarele traversează ecuatorul ceresc, semnalând trecerea către sezonul cald. Practic, el se află deasupra ecuatorului Pământului, ceea ce determină o distribuție aproape egală între durata zilei și a nopții la nivel global.
Când începe primăvara astronomică în 2026
Primăvara astronomică debutează odată cu Echinoctiul de primavara, în jurul datei de 20 martie în emisfera nordică. În această perioadă, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată.
Data exactă variază ușor de la un an la altul, ca urmare a înclinării axei Pământului și a mișcării sale eliptice în jurul Soarelui, factori care influențează momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc.
Anul Nou astrologic 2026
Anul Nou astrologic are loc începând cu 20 martie 2026, când Soarele pătrunde în zodia Berbec, marcând atât debutul primăverii astronomice, cât și începutul unui nou ciclu astrologic. Acest tranzit aduce o energie revigorantă, caracterizată prin curaj, inițiativă și hotărâre.
Este o perioadă în care zodiile sunt stimulate să iasă din inerție, să-și asume responsabilități noi și să găsească soluții creative pentru a-și îmbunătăți diverse aspecte ale vieții. Tranzitul favorizează acțiunile directe și deciziile luate cu încredere, oferind un impuls puternic pentru planurile personale și profesionale.
Când răsare soarele de echinocțiu de primăvară
La echinocțiu (atât cel de primăvară, cât și cel de toamnă), Soarele răsare exact în punctul cardinal Est și apune exact în punctul cardinal Vest.
Acest fenomen are loc deoarece, în zilele de echinocțiu, axa Pământului nu este înclinată nici spre Soare, nici departe de el, astfel încât centrul Soarelui trece exact prin dreptul ecuatorului ceresc.
Vineri, 20 martie 2026, ziua aduce un echilibru aproape perfect între lumină și întuneric, marcând momentul echinocțiului de primăvară. În București, răsăritul are loc la 06:19, iar amiaza astronomică se înregistrează la 12:23, atunci când Soarele atinge punctul cel mai înalt pe cer.
Când apune soarele de echinocțiu de primăvară
Apusul va avea loc pe 20 martie 2026 la 18:28, rezultând o zi cu durata de 12 ore și 9 minute. Noaptea va avea o durată de 11 ore și 51 minute.
Această distribuție aproape egală între zi și noapte reflectă poziția Soarelui exact deasupra ecuatorului Pământului, oferind un moment simbolic de tranziție către primăvara astronomică și începutul zilelor mai lungi.
Echinocțiul de primăvară2026. Ziua și noaptea devin egale
După tradițiile populare de „Mărțișor”, „Babe” și „Moși” și după zicala „zăpada mieilor”, chiar dacă luna martie rămâne capricioasă, ne apropiem de momentul Echinoctiul de primavara, care marchează începutul primăverii astronomice. Acesta are loc în jurul datei de 20 martie, când longitudinea astronomică a Soarelui revine la valoarea de zero grade.
Mișcarea aparentă a Soarelui pe cer, rezultatul deplasării reale a Pământului pe orbita sa, determină variația duratei zilelor și nopților pe parcursul anului. Aceasta se datorează axei de rotație înclinată a Pământului, care rămâne aproximativ fixă în spațiu, precum și planului înclinat al orbitei Pământului față de ecuatorul ceresc. În decursul unui an, Soarele parcurge un cerc mare numit ecliptică, care intersectează ecuatorul ceresc sub un unghi de 23° 27′, conform Observatorul Astronomic.
La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică. Punctul în care Soarele face această tranziție se numește punct vernal, iar atunci mișcarea diurnă a Soarelui se desfășoară de-a lungul ecuatorului ceresc. Fenomenul generează egalitatea duratei zilei și nopții, indiferent de latitudine. Pentru latitudinea medie a României (aproximativ 45°), acest lucru se traduce și printr-o înălțime medie a Soarelui deasupra orizontului la amiază. În această zi, Soarele răsare exact în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
Când începe să fie mai lungă ziua
După echinocțiu, durata zilei va crește treptat, iar cea a nopții va scădea, până la solstițiul de vară din 21 iunie, când ziua va fi cea mai lungă. În emisfera sudică, fenomenul se interpretează invers, marcând începutul toamnei astronomice. La poli, acest moment marchează începutul zilei polare în emisfera nordică și al nopții polare în emisfera sudică, fiecare cu o durată de aproximativ șase luni.
