Jumătate de secol de la inaugurarea Transfăgărășanului. Cum a fost realizat cel mai spectaculos drum din țară | GALERIE FOTO
CNAIR celebrează sâmbătă 51 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului, considerat un „pisc al ingineriei românești”. 40 de persoane au murit pe durata construcției drumului.
„Astăzi, 20 septembrie 2025, marcăm 51 de ani de la inaugurarea oficială a Transfăgărășanului (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de infrastructură realizate în România 100%, un pisc al ingineriei românești, proiectarea și execuția fiind integral românească”, se arată într-o postare pe Facebook.
La 51 de ani de la inaugurarea unuia dintre cele mai spectaculoase drumuri din România, CNAIR aduce un omagiu celor care l-au conceput, l-au construit și l-au păstrat în funcțiune până astăzi, celor care prin muncă și sacrificiu, au creat un simbol al României moderne.
„Transfăgărășanul este una din dovezile incontestabile ale performanțelor ingineriei românești. Dorim să continuăm aceste performanțe, iar în ultimii ani, am dovedit capacitatea României de a construi infrastructură modernă, chiar și în situații dificile.”, consideră ing. Cristian Pistol, Director General al CNAIR.
Scurt istoric al Transfăgărășanului
Construcţia drumului a fost încredinţată Trupelor de Geniu, conduse la vremea respectivă de Generalul Locotenent Vasile Slicariu până în 1972, succedat de generalul Emil Andriescu, iar execuţia efectivă urma să fie făcută, în special, de Regimentele 1 Geniu de la Râmnicu Vâlcea şi 52 Geniu de la Alba Iulia, sub comanda Colonelului Nicolae Mazilu, o personalitate a Trupelor de Geniu, ulterior Comandant al Şcolii de Ofiţeri de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate, iar după construcția drumului, a fost avansat la gradul de General de Brigadă (r).
„Din păcate, realizarea Transfăgărășanului nu a fost posibilă fără jertfă: aproximativ 40 de vieți omenești au fost pierdute în timpul construcției, un tribut adus unei lucrări care astăzi impresionează întreaga lume”, se mai arată în postare.
Generalul de Brigadă (r) Nicolae M. Mazilu, declara în cartea sa „Enigma Transfăgărăşanului”:
„Pentru noi, cei ce l-am construit, el rămâne «dragul nostru Transfăgărăşan», cu toate că pe timpul construcţiei era un balaur cu o sută de capete, o sută de capete cu tot atâtea guri, care timp de peste patru ani s-au hrănit cu milioane de metri cubi de rocă (dislocată cu explozivi), cu brazi seculari, cu unelte, maşini, utilaje şi… din păcate, chiar cu vieţi omeneşti! Aproape 40 de morţi şi încă pe atâţia răniţi au constituit jertfa de sânge pentru îmblânzirea acestui balaur uriaş! Aşa cum Meşterul Manole n-a putut înălţa Mănăstirea Argeşului, până n-a sacrificat în zidurile ei ce avea el mai scump, aşa şi «Transfăgărăşanul» şi-a cerut tributul lui de materiale, sudoare, lacrimi, vieţi omeneşti şi sânge!” … Pentru noi, constructorii, «Transfăgărăşanul» a însemnat, pe lângă afirmarea noastră ca specialişti, şi cea mai mare încleştare fizică şi nervoasă din viaţa noastră. Am fost ca în război!”.
Pe traseu au fost ridicate monumente precum „Poarta Geniștilor” (la cota 1200m) și „Poarta Întâlnirii” (la cota 1600 m), care comemorează momentele-cheie din epopeea construcției.
Elemente tehnice ale Transfîșărășanului
• Lungimea totală a drumului este de 91 km, împărțiți astfel: 40 km terasamente din pământ, 21 km terasamente din material stâncos și 30 km de lărgire a drumului existent;
• Lățimea părții carosabile este de 6 metri, la care se adaugă supralărgiri în curbe, iar lățimea platformei este de 8 metri, tot cu supralărgiri în zonele de curbe;
• Partea carosabilă este acoperită cu îmbrăcăminte asfaltică;
• Traseul are 800 de curbe în plan orizontal, iar serpentinele însumează o lungime totală de 5432 metri, cu raze minime de 15 metri, racordate prin curbe progresive – clotoide;
• Declivitățile variază între 6% și 8% pe o distanță de 23,293 km, iar pe alte segmente sunt mai mici de 6%, cu unele porțiuni punctuale de 9% și 9,23%;
• Altitudinea maximă atinge 2.040 metri, în zona km 117;
• Sunt cinci tuneluri cu o lungime totală de 1226,10 metri, cel mai lung măsurând 878 metri;
• Pe întreg traseul s-au executat terasamente în volum de 3,8 milioane metri cubi din pământ și stâncă, zidărie în volum de 290 de mii metri cubi pe o lungime de 8036 metri, 28 de poduri și viaducte, 515 podețe, 80 km de parapete și 1108 metri de copertine.
Mii de turiști vizitează Transăgărășanul
Renumit pentru frumusețea sa aparte, Transfăgărășanul atrage anual foarte mulți turiști din țară și din străinătate. Acesta se regășește și în mai multe topuri la nivel mondial, dar și într-un clasament al Tripadvisor despre locurile care merită vizitate în țara noastră.
Deși atracția principală e drumul în sine – al doilea cel mai înalt drum asfaltat din România – există câteva opriri obligatorii.
Mai multe despre acestea pot fi citite pe Știrile PRO TV.
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Shutterstock
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: CNAIR, istorie, romania, transfagarasan,
