Istoria zilei de 1 ianuarie — cum a devenit prima zi a anului

62603035
Shutterstock

Ziua de 1 ianuarie are o istorie îndelungată, legată de schimbările calendarelor și de modul în care civilizațiile au ales să măsoare timpul.

De-a lungul secolelor, această dată s-a impus treptat ca început al anului, influențată de tradiții romane, reforme politice și decizii religioase.

Prima lună din calendarul gregorian are 31 de zile și marchează începutul unui nou an, un nou capitol. Este perioada în care oamenii își stabilesc rezoluții, revin la rutina obișnuită și se concentrează pe obiectivele pentru anul care începe. Dar de ce este 1 ianuarie prima zi din an și care este istoria acestei zile?

Cum a devenit ianuarie prima lună a anului

Istoria lunii ianuarie își are originea în Roma antică, odată cu evoluția calendarului. Inițial, calendarul roman creat de Romulus avea doar zece luni, însumând 304 zile, cu un interval de aproximativ 61 de zile de iarnă care nu erau incluse în nicio lună.

Martius (martie)
Aprilis (aprilie)
Maius (mai)
Junius (iunie)
Quintilis (iulie)
Sextilis (august)
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Citește și
Cu cât s-au vândut tablourile ascunse în pereți de Darius Vâlcov. Suma obținută la licitație de ANAF
Cu cât s-au vândut tablourile ascunse în pereți de Darius Vâlcov. Suma obținută la licitație de ANAF

În jurul anului 713 î.Hr., regele Numa Pompilius a reformat calendarul, adăugând două luni: ianuarie (Ianuarius) și februarie (Februarius), creând astfel un an lunar de 12 luni.

Chiar și după introducerea lunii ianuarie, anul continua să înceapă în martie pentru romani, deoarece acest moment coincidea cu începutul sezonului agricol.

Ianuarie a devenit oficial începutul anului consular abia în anul 153 î.Hr. Schimbarea a fost determinată de necesități militare, în timpul războiului lusitan, când Roma avea nevoie ca noii consuli să își preia funcțiile mai devreme pentru a fi trimiși rapid pe front.

Prin mutarea datei de început a mandatului consular, ianuarie s-a impus ca prima lună a anului în calendarul roman, tradiție care a continuat în timpul Republicii și Imperiului Roman.

În Evul Mediu, odată cu răspândirea creștinismului, diferite sărbători religioase, precum 25 martie (Buna Vestire) sau 25 decembrie (Crăciunul), au fost folosite în diverse regiuni ale Europei ca început al anului.

Cu toate acestea, structura calendarului roman, de la ianuarie la decembrie, a continuat să fie utilizată în documente și manuscrise.

Anul Nou a revenit oficial la data de 1 ianuarie în secolul al XVI-lea.

Odată cu adoptarea calendarului gregorian în 1582, 1 ianuarie a fost reafirmată ca prima zi a anului în multe țări europene, finalizând parcursul acestei date de la o reformă romană antică la începutul oficial al anului calendaristic la nivel mondial.

Numele „Ianuarie”: un omagiu adus lui Ianus

Numele „Ianuarie” provine de la Ianus, zeu roman al începuturilor, tranzițiilor și finalurilor. Reprezentat cu două fețe, una orientată spre trecut și cealaltă spre viitor, Ianus simbolizează natura dublă a timpului. Prezența sa a fost o sursă potrivită de inspirație pentru o lună aflată la pragul unui nou an. În cultura romană antică, Ianus era venerat ca zeitatea care veghea asupra ușilor și porților, atât în sens literal, cât și simbolic, ceea ce îl făcea alegerea potrivită pentru a reprezenta intrarea într-un nou an, conform calendarr.

În latină, „Ianuarius” era dedicată lui Ianus și marca o perioadă de reflecție și planificare. Imaginea zeului cu două fețe este adesea invocată în timpul sărbătorilor de Anul Nou, amintindu-ne să învățăm din trecut și să privim spre viitor cu speranță și intenție.

De ce este ianuarie prima lună a anului

În mod surprinzător, ianuarie nu a fost întotdeauna prima lună a anului. Pentru a înțelege cum a ajuns să ocupe această poziție, trebuie să ne întoarcem la calendarul roman. Cel mai vechi calendar roman, atribuit lui Romulus, fondatorul Romei, era un calendar lunar cu 10 luni, care începea în martie și se încheia în decembrie. Această structură lăsa un interval neacoperit în timpul iernii, considerat o „perioadă moartă”, fără luni desemnate.

În anul 713 î.Hr., regele Numa Pompilius a reformat calendarul prin adăugarea a două luni noi: ianuarie și februarie. Acestea au acoperit perioada de iarnă anterior nemarcată, iar anul a ajuns să aibă 12 luni. Cu toate acestea, anul roman continua să înceapă în martie, în acord cu echinocțiul de primăvară și cu începutul sezonului de campanii militare.

Abia în anul 46 î.Hr., sub domnia lui Iulius Cezar, ianuarie a devenit oficial prima lună a anului. Ca parte a reformelor sale ample, Cezar a introdus calendarul iulian, un sistem bazat pe anul solar, care corecta inexactitățile calendarului lunar anterior. El a ales data de 1 ianuarie ca început al anului pentru a-l onora pe zeul Ianus și pentru că aceasta coincidea cu momentul în care noii consuli romani își preluau funcțiile. Astfel, ianuarie a devenit o alegere practică și simbolică pentru marcarea începutului anului civil și politic.

O tranziție la nivel global

Adoptarea datei de 1 ianuarie ca Zi a Anului Nou nu a avut loc simultan în întreaga lume. Multe culturi și regiuni au urmat propriile calendare, iar începutul anului era stabilit la date diferite.

De exemplu, în Europa medievală, Anul Nou era adesea sărbătorit pe 25 martie (Buna Vestire) sau pe 25 decembrie (Crăciunul). Abia odată cu introducerea calendarului gregorian în 1582, la inițiativa Papei Grigore al XIII-lea, data de 1 ianuarie a fost recunoscută pe scară largă ca început al anului în mare parte din lumea occidentală.

Astăzi, poziția lunii ianuarie ca primă lună a anului este atât de bine înrădăcinată încât este greu de imaginat o alternativă. Ea reprezintă o perioadă a noilor începuturi, a rezoluțiilor și a stabilirii de intenții. Simbolismul lui Ianus rămâne relevant, amintindu-ne de echilibrul dintre reflecția asupra trecutului și așteptarea viitorului.

Rădăcinile sale mitologice și istorice îi conferă o relevanță atemporală, transformând-o într-un simbol al tranziției și al speranței, nu doar într-un simplu nume din calendar.

Curiozități despre luna ianuarie

• Granatul este piatra tradițională a lunii ianuarie, simbolizând pacea, prosperitatea și sănătatea

• 
Garoafele și ghioceii sunt florile asociate lunii ianuarie, simbolizând iubirea, admirația și speranța

• 
Blue Monday cade în a treia zi de luni din ianuarie și este considerată, la nivel popular, cea mai „deprimantă” zi a anului, deși acest concept ține mai mult de cultura pop decât de știință


• Ianuarie este Luna Națională a Supelor, potrivită pentru sezonul rece

• 
1 ianuarie a fost sărbătorită pentru prima dată ca Ziua Anului Nou în anul 45 î.Hr., odată cu adoptarea calendarului iulian

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Românca Julia Sauter, calificare pentru programul liber la Milano-Cortina!
GALERIE FOTO Românca Julia Sauter, calificare pentru programul liber la Milano-Cortina!
Citește și...
Cu cât s-au vândut tablourile ascunse în pereți de Darius Vâlcov. Suma obținută la licitație de ANAF
Cu cât s-au vândut tablourile ascunse în pereți de Darius Vâlcov. Suma obținută la licitație de ANAF

O sumă obţinută de 791.450 de mii de Euro şi un procent de adjudecare de 100% este rezultatul realizat de „Licitaţia unei părţi a Colecţiei Darius Vâlcov", organizată de Casa de Licitaţii A10 by Artmark marţi, la Palatul Cesianu-Racoviţă din Capitală.

Ce ar putea aduce Anul Calului de Foc. Explicații de la specialiștii în descifrarea zodiacului chinezesc
Ce ar putea aduce Anul Calului de Foc. Explicații de la specialiștii în descifrarea zodiacului chinezesc

În calendarul chinezesc, a sosit Anul Calului de Foc – sărbătorit de miliarde de oameni.

Eclipsa totală de soare din 2026, vizibilă parțial în România. Statele din care se poate vedea adevăratul spectacol
Eclipsa totală de soare din 2026, vizibilă parțial în România. Statele din care se poate vedea adevăratul spectacol

Marți a fost eclipsă de Soare. Astrul ceresc a fost acoperit de Lună și s-a văzut doar așa-numitul „inel de foc".

Recomandări
HARTĂ în timp real. Circulație blocată pe mai multe autostrăzi și drumuri naționale din cauza ninsorii. Curse aeriene anulate
HARTĂ în timp real. Circulație blocată pe mai multe autostrăzi și drumuri naționale din cauza ninsorii. Curse aeriene anulate

Centrul INFOTRAFIC anunță că miercuri dimineața, din cauza ninsorilor abundente și a viscolului care afectează regiunile centrale, sudice și estice ale țării, circulația este închisă pe mai multe tronsoane de drum din țară.

ANM a prelungit avertizările de viscol. Zăpada va depăși jumătate de metru în București. HARTĂ
ANM a prelungit avertizările de viscol. Zăpada va depăși jumătate de metru în București. HARTĂ

Administrația Națională de Meteorologie a emis miercuri o informare meteorologică și mai multe avertizări de vreme severă, anunțând temperaturi scăzute, ninsori viscolite, depuneri importante de zăpadă și intensificări ale vântului în mare parte din țară.

Cod roșu de ninsori abundente în Capitală și în Ilfov: Trafic îngreunat, copaci doborâți de viscol, mașini avariate
Cod roșu de ninsori abundente în Capitală și în Ilfov: Trafic îngreunat, copaci doborâți de viscol, mașini avariate

Vremea s-a înrăutățit peste noapte în Capitală și în județul Ilfov. Meteorologii au emis cod roșu de ninsori abundente, valabil până la ora 8 și 20 de minute.