În ultimul deceniu, producția autohtonă de fasole s-a înjumătățit. În magazine se găsește doar marfă de import
Deși meniurile restaurantelor s-au umplut de rețete sofisticate cu fasole, de pe câmpuri culegem tot mai puțînă, iar în magazine găsim marfă din import.
În ultimul deceniu, producția autohtonă de fasole s-a înjumătățit, arătă datele Institutului Național de Statistică. Fără ajutor de la stat și fără mână de lucru, mulți fermierii au renunțat să mai cultive fasole, pentru că nu reușeau să acopere investiția.
Pe lângă fasolea cu ciolan sau cârnați, în meniurile restaurantelor și-au făcut loc burgerul vegan, tortilla, tacos sau burrito. Rețetele mexicane, care au la baza tocmai fasolea, au câștigat ușor adepți printre gurmanzii autohtoni.
„Sunt altfel de preparate, nu cele tot tradiționale românești. Preparate mexicane, cum e tacos, burrito, pizza mexicană. La baza se folosește fasolea, e sosul de fasole, care se pune pe lipia care se face în casă”, spune Alina Berchi, manager de restaurant cu specific mexican.
Deoarece conține o cantitate mare de proteine, fasolea poate înlocui carnea și este folosită în o mulțime de mâncăruri.
„Am văzut inclusiv folosit în desert, ca parte proteică. Este un aliment foarte versatil, o sursă importantă de proteine, fibre și mulți alți nutrienți benefici”, explică Diana Crișan, nutriționist dietetician.
Dar cu toate că la nivel de consum suntem din ce în ce mai rafinați, pe câmpuri fasolea este tot mai puțină.
O familie din județul Cluj cultivă mai multe soiuri de fasole pe un hectar de teren. Producția ajunge doar în piețele volante. Oamenii se plâng că găsesc greu muncitori și le-ar fi de mare folos niște utilaje, dar investiția este prea mare. Subvenție primesc doar fermierii care procesează fasolea, nu și cei care vând recolta.
„Lucrând la fasole manual, neavând nimic mecanizat, este mai greu. Nu e foarte favorabilă pentru noi cultura de fasole, pentru că necesită multă forța de muncă și nu avem oameni cu cine să lucrăm”, spune Mihaela Tritean, fermier.
Fermierii spun că fasolea nu mai este rentabilă și din cauza importurilor.
„Până acum cinci ani cultivam 70, 80, 60 de ari. Acum am redus 15 ari pe câmp, solarii maximum 10 ari. La piață ești la discreția comercianților care aduc din toate părțile fasole ieftină. La fasolea boabă apare din China la un preț... Nu știu cum pot scoate la prețul asta, 6-7 lei. 5 lei kilogramul. La noi, fasolea uscată sub 12 lei e pagubă”, explică Mircea Cotuți, agricultor.
Dacă în urmă cu un deceniu aveam o producție de peste 21 de mii de tone de fasole, anul trecut am adunat doar 11 mii de tone, arătă datele Institutului Național de Statistică. Asta în timp ce importurile s-au triplat în ultimii cinci ani.
Etichete: fasole,
.webp)
