Imaginea sumbră a natalității din România. De peste un deceniu, la una din zece naşteri mama este adolescentă
Mai bine de un deceniu România se confruntă cu problema mamelor minore, arată un document pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei - „Strategia Naţională pentru susţinerea părinţilor 2024-2030”.
Statistici oficiale citate de minister indică faptul că, din anul 2012, una din zece femei care nasc este minoră. Fenomenul este accentuat în cazul comunităţii rrome.
„Conform INS, începând cu anul 2012, observăm că 10% dintre naşterile înregistrate au fost atribuite mamelor adolescente. Cercetările în comunităţile de romi vulnerabile arată că între 25% şi 30% din adolescentele rome cu vârste între 15 şi 19 ani sunt căsătorite şi, anual, aproximativ 10% dintre acestea rămân însărcinate”, arată proiectul pus în consultare publică de Ministerul Educaţiei.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
Documentul cataloghează fenomenul drept unul „îngrijorător”. Conform sursei citate, în anul 2017 s-au înregistrat 412 avorturi în rândul fetelor sub 15 ani şi 5.955 în rândul fetelor de 15-19 ani. În anii următori, se observă o tendinţă de scădere; în 2018, numărul a fost de 4.883, iar în 2019, de 4.290. În 2018 şi 2019, la categoria de vârstă sub 15 ani, nu s-a înregistrat nicio întrerupere de sarcină .
Datele Eurostat arată că, în anul 2018, 8.621 de adolescente au devenit mame înainte de vârsta majoratului, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani.
În 2019, numărul total de sarcini la adolescente este în scădere, ajungând la 16.639 (cu 9% mai mic faţă de anul 2018).
„Una dintre consecinţele maternităţii timpurii este abandonul copiilor, fenomen persistent în România, chiar dacă se înregistrează fluctuaţii de la un an la altul privind numărul copiilor abandonaţi. Astfel, în anul 2020, 431 de copii au fost părăsiţi în maternităţi şi în alte unităţi sanitare, în 2021, numărul acestora a scăzut la 388, pentru ca în 2022, în perioada ianuarie-septembrie, numărul lor să ajungă la 276”, precizează documentul citat.
Peste 80% dintre adolescentele care devin mame abandonează şcoala, multe dintre ele înainte de a fi însărcinate.
„Numai 36% dintre mamele adolescente au absolvit 8 clase, în timp ce doar 7% au reuşit să obţină diploma de liceu. De aceea, se impune monitorizarea aplicării şi respectării dispoziţiilor Legii învăţământului preuniversitar care garantează accesul egal la educaţie pentru elevele gravide şi pentru elevii care au devenit părinţi, fără niciun fel de discriminare din partea membrilor comunităţii şcolare”, susţin oficialii Ministerului Educaţiei.